Prima pagină » Agora dialogului intercultural la Sighişoara

Agora dialogului intercultural la Sighişoara

de Vitelar Sanda
agora-dialogului-intercultural-la-sighisoara

În fiecare an, în cadrul Festivalului Intercultural Pro Etnica ce are loc la Sighişoara, se organizează şi Academiei de Vară Interculturală „ProEtnica”, ajunsă la cea de-a VI-a ediţie.

Tema aleasă pentru acest an a fost legată de impactul schimbărilor demografice asupra minorităţilor naţionale şi relaţiile intetnice sub această „umbrelă” cuprinzătoare având loc mese rotunde, dezbateri dar şi prezentări de carte şi expoziţii ceea ce a făcut ca Sighişoara să devină o adevărată agora a dialogului intercultural.

„Agora dialogului intercultural are întotdeauna o temă generală iar cea de anul acesta a fost legată de cum influenţează schimbările demografice minorităţile naţionale şi relaţiile interetnice. Am invitat specialişti care ne ajută să vedem din mai multe perspective această temă. Au fost câţiva ani în istorie în care unii sau alţii au suferit, atât minorităţile, cât şi majoritarii. În acest sens, eu cred că avem cu toţii să învăţăm din ce s-a întâmplat, să ştim ce se întâmplă pe acest plan în momentul de faţă şi să vedem cum putem să folosim tot ce se întâmplă pentru dezvoltarea ţării noastre şi pentru comunităţile atât locale, regionale, cât şi naţionale. Şi bineînţeles toate acestea impactează atât relaţiile interetnice din interiorul ţării, dar şi relaţiile ţării noastre cu vecinii noştri, cu acele ţări cu care minorităţile naţionale de la noi au relaţii”, a arătat preşedinta Asociaţiei Divers, Maria Koreck, organizator al Academiei.

„Să ne rugăm cu toţii, împreună, pentru pace”

În cadrul dezbaterilor, Irina Cajal Marin, subsecretar de stat la Ministerul Culturii, a subliniat că rămâne un subiect dureros pentru istoria României studiul minorităţilor în timpul regimului comunist, în special al saşilor şi al evreilor.

„Chiar dacă numărul lor a scăzut drastic, contribuţia lor la viaţa culturală, ştiinţifică şi economică a ţării a rămas semnificativă şi vorbeşte de la sine şi comunităţile numerice reduse mai au încă foarte multe de spus. (…) Este clar pentru noi că trebuie să facem tot ce putem ca să păstrăm această bogăţie, acest inegalabil tezaur uman şi cultural reprezentat de minorităţile naţionale din România. Trebuie să facem tot posibilul ca minorităţile naţionale să-şi poată păstra şi valorifica în continuare identitatea lor culturală, limba, religia, dar mai ales obiceiurile. De-a lungul istoriei, demografia României a fost influenţată de numeroşi factori economici, politici, încălcarea drepturilor fundamentale. Este regretabil faptul că şi după 1990 demografia Romaniei a avut de suferit, iar în acest context populaţia în general şi situaţia minorităţilor naţionale în special au avut de suferit mai multe modificări”, a afirmat oficialul Ministerului Culturii.

Aceasta a pledat pentru cooperare şi colaborare între autorităţile statului român, la nivel naţional şi european, cu societatea civilă şi cu organizaţiile minorităţilor naţionale, pentru a păstra vii comunităţile din România. „Avem nevoie de parteneriat public privat, de cooperare bilaterală şi internaţională şi mai ales avem nevoie de entuziasm. La această ediţie (ProEtnica – n.r.) vorbim despre demografie şi despre pace. Da, există o corelaţie între acestea. Dacă demografia este afectată pe timp de pace, cu atât mai mult este afectată pe timp de război. Să ne rugăm cu toţii, împreună, pentru pace”, a punctat aceasta.

Recensământul problematic

Discuţiile ce au avut ca subiect modul de organizare a recensământului populaţiei au scos la iveală o serie de disfuncţionalităţi de ordin tehnic, cum ar fi traducerea chestionarelor în limbile minorităţilor naţionale. Dincer Geafer, subsecretar de stat la Departamentul pentru Relaţii Interetnice (DRI), a declarat că instituţia pe care o reprezintă a tratat problema recensământului din punctul de vedere al minorităţilor naţionale şi al drepturilor acestora.

„Într-adevăr, a fost din păcate un rezultat la care ne aşteptam mai puţin. (…) Am avut o serie de propuneri, din păcate nu toate au fost luate în considerare. (…) Dacă ne raportăm la numărul statistic al INS, vom vedea o scădere, dacă ne raportăm la populaţia majoritară, este o scădere uniformă şi trebuie să luam în considerare şi acel număr de 6 milioane de etnici romani care nu s-au declarat sau care nu au răspuns la cele 3 întrebări. (…) Unul din marile câştiguri a fost faptul că un chestionar a fost tradus în 16 limbi şi acesta este meritul DRI. Considerăm că este nevoie de dialog, este nevoie de foarte multe studii şi cercetare din acest punct de vedere. Trebuie să înţelegem de ce au fost probleme în anumite zone, de ce oamenii nu au reuşit să se declare ca apartenenţi ai etnicilor şi religios şi sperăm ca autorităţile să fie mai deschise”, a arătat Dincer Geafer.

Directorul Asociaţiei Divers, Maria Korek, a subliniat, la finalul evenimentului, că aceste disfuncţionalităţi nu sunt caracteriste doar recensământului. Deşi politici publice există, punerea lor în aplicare în funcţie de particularităţile minorităţilor etnice este uneori problematică.

„Cu prilejul discuţiilor au ieşit la iveală disfuncţionalităţi metodologice care, din păcate, nu sunt caracteristice doar pentru acest ultim recensământ pe care l-am avut carcateristice. Aceste disfuncţionalităţi sunt carcateristice în ţara noastră unde nu se iau în seamă particularităţile şi nevoile specifice ale unui sau altui grup, de data aceasta, desigur, noi vorbim despre particularităţile minorităţilor etnice din România. Ar trebui, în general, să fie mai multă atenţie acordată acestor carcateristici şi nevoilor specifice ale minorităţilor pentru ca politicile publice să nu fie foarte generale, ci să le ia în seamă pentru ca membrii unei comunităţi să se simtă într-adevăr acasă, nevoile de educaţie, de folosire a limbii să nu fie o luptă, să zicem aşa, continuă”, a spus aceasta.

Activităţi complexe în cadrul Academiei

O altă temă a abordat impactul schimbărilor demografice asupra relaţiilor dintre minoritatea romă şi majoritate, cu Iulian Paraschiv, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Romi, dar şi impactul schimbărilor demografice asupra minorităţilor naţionale de-a lungul istoriei, cu prof. dr. Lucian Nastasă-Kovács, directorul Muzeului de Artă Cluj-Napoca

La Salonul literar al Festivalului Intercultural ProEtnica s-a dezbătut tema „Cultura rromani – memorie, imagini, repere”, cu dr. Delia Grigore, preşedintele Asociaţiei Centrul Rromilor ”Amare Rromentza”, profesor în Programul de Studiu Limba şi Literatura Rromani Universitatea din Bucureşti, dar şi „Poezia, miracolul unui semn de exclamare”, o conferinţă cu referiri la prietenia dintre marii scriitori ai lumii cu origini etnice diferite.           

Au mai abordat probleme legate de istoria şi demografia minorităţile naţionale, aspecte lingvistice, prof. dr. Lucian Nastasă-Kovács, directorul Muzeului de Artă din Cluj-Napoca, prof. dr. Radu Carp, Universitatea Bucureşti – Facultatea de Ştiinţe Politice, Ciprian Iftimioaei, lector asociat dr. la Departamentul de Sociologie şi Asistenţă Socială al Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi.

Sanda VIŢELAR

Post-ul Agora dialogului intercultural la Sighişoara apare prima dată în Stiri din Mures, Stiri Targu mures – Liderul presei muresene.




Această știre este preluată prin Roboțelul iDOR.info!

Sursa acestei stiri: Agora dialogului intercultural la Sighişoara

Autor/editor: Vitelar Sanda

Redacția: Redacția @ Zi-de-Zi

S-ar putea să-ți placă