sursa foto Milvus Group
În zilele acestea de sfârșit de august berzele ne părăsesc. Prima dată pleacă puii, urmaţi după câteva zile de părinți, care nu călătoresc împreună, pentru că legătura dintre ei se destramă la sfârşitul sezonului de cuibărit. Migrația păsărilor este o performanță uriașă de anduranță care necesită o forță și o rezistență imense și care vine cu un risc real de moarte pe parcurs.
“Berzele iernează în Africa, la sud de Sahara, în habitatele deschise unde pot găsi hrană. Nu o să le găsim în pădurile ecuatoriale din bazinul Congo, dar le găsim în zona Sahel, pe vastele savane din centrul Africii, dar berzele noastre ajung până în cel mai sudic punct al continentului African“, ne explică Tamás Papp, biolog.
Fără GPS, zeci de mii de kilometri
În general, berzele călătoresc în grupuri formate din peste o sută de păsări. Din cauza mărimii lor şi a aripilor lungi şi late, berzele nu pot efectua zboruri active prin bătăi de aripi o perioadă mai lungă de timp. Astfel, ele sunt nevoite să parcurgă cea mai mare parte a drumului prin zbor planat. În acest scop, berzele se folosesc de curenţii calzi ascendenţi care se formează ziua deasupra uscatului. În aceste locuri, aerul cald se ridică ca într-un horn purtând în sus şi berzele.
“Berzele nu zboară în linie dreaptă către locurile lor de iernare din mai multe motive. O dată, ele nu se aventurează deasupra mărilor, pentru că aici nu se formează curenți ascendenți termici fără de care migrația berzelor ar fi foarte dificilă, dacă nu imposibilă. Astfel toate berzele din Europa de Est trec deasupra strâmtorii Bosfor, practic deasupra orașului Istanbul. Pe de altă parte, ele urmează coasta mărilor, respectiv râurile (de ex. Nilul în Egipt). Astfel, o barză poată să parcurgă aproximativ 20.000 de km între momentul plecării din România – august – și întoarcerea din aprilie anul următor. Barza, practic, petrece mai mult timp în migrațiune și în zona de iernare decât în zona de cuibărit“, adaugă biologul.
Numărul cuiburilor și familiilor de berze, în creștere sau nu?
Hrana berzelor este foarte diversă, constând din insecte, viermi, larve, pești, amfibieni, șerpi, mamifere mici (cu precădere șoareci). Unele berze rămân la noi și pe timp de iarnă și chiar dacă apele îngheață, peștii și amfibienii se retrag, iar insectele dispar, berzele care iernează la noi se hrănesc cu șoareci care trăiesc pe pajiști și terenuri arabile.
“Populația cuibăritoare a berzei albe din România era stabilă în ultimii 20 de ani. Se poate vedea totuși o mișcare a populației din zonele de șes către zonele de la poalele munților. Acest lucru se datorează mai multor factori – în zonele de șes agricultura a devenit foarte intensivă, astfel berzele nu găsesc suficientă mâncare, o parte a zonelor umede au dispărut din cauza desecărilor dar probabil și schimbările climatice au un rol în acest proces. Astfel în unele zone, spre exemplu, în județul Timiș numărul berzelor a scăzut, iar în alte zone din județul Sibiu, Covasna, a crescut. În județul Mureș se poate vedea acest fenomen în lunca Mureșului – unde în Dumbrăvioara numărul berzelor este în ușoară descreștere, iar mai în amonte în satele dintre Reghin și Deda numărul berzelor crește. Anul acesta în Vălenii de Mureș au cuibărit zece perechi de berze“, ne povestește Tamás Papp .
Barza este înscrisă în Cartea Roșie?
În noua Listă Roșie a păsărilor din România, barza albă figurează la speciile “Least Concern”, adică Preocupare Minimă – ceea ce înseamnă că nu este în pericol, fiindcă populația de berze din România nu a suferit o descreștere dramatică în ultima perioadă, potrivit explicațiilor oferite de biologul Tamás Papp.
Post-ul Unde se duc berzele când se duc? apare prima dată în Stiri din Mures, Stiri Targu mures – Liderul presei muresene.
Această știre este preluată prin Roboțelul iDOR.info!
Sursa acestei stiri: Unde se duc berzele când se duc?
Autor/editor: Vasilescu Amalia
Redacția: Redacția @ Zi-de-Zi
