Obsesiile secrete ale lui Elon Musk, un Napoleon al erei digitale

În opinia istoricului Niall Ferguson, care îl cunoaște personal, miliardarul american Elon Musk este un Napoleon al zilelor noastre.

Ferguson descrie trăsăturile de personalitate pe care le au în comun faimosul comandant și împărat francez (1804-1814) și antreprenorul american, în baza dezvăluirilor recente ale biografului lui Musk, Walter Isaacson. În plus, Musk însuși i-a sugerat acestuia din urmă că s-ar identifica cu conducătorul francez.

Comparația istorică între Napoleon și Musk este în special relevantă într-un moment în care percepția unei părți a opiniei publice asupra celui mai bogat om din lume suferă o transformare, de la convingerea că acesta este un erou la aceea că este un ticălos, scrie Ferguson într-un editorial publicat de Mail Online.

În mai bine de 10 prietenie „am făcut schimb de idei” și „am dezbătut totul, de la războiul în Ucraina la viitorul educației americane”, scrie istoricul, care spune despre Musk că este unic printre antreprenorii din Sillicon Valey, fiind dotat cu o „intuiție ieșită din comun”. Născut în 1971 în Africa de Sud, probabil că Musk s-ar fi făcut remarcat în orice epocă ar fi trăit, notează acesta.

Un Napoleon al erei digitale

„Dacă își văd generalul pe câmpul de luptă, vor fi mai motivați”, i-a dezvăluit Musk biografului său, explicând de ce îi place să facă vizite neanunțate la fabricile Tesla și SpaceX.

Prin prisma „capacității sale aproape supraomenești de a face mai multe lucruri în același timp”, Musk personifică multe dintre „trăsăturile epocii noastre distrase”, imaginea lui fiind aproape suprapusă „computerului personal, internetului, smartphone-ului, avionului privat”, scrie Ferguson.

Bunicul său matern, un chiropractician și aviator amator, cu opinii ultraconservatoare a emigrat din Canada în Africa de Sud, în perioada apartheidului din această țară.

Bunicul patern al lui Musk a fost criptograf în Al Doilea Război Mondial.

Isaacson îl descrie pe tatăl antreprenorului drept o persoană sadică și un bărbat afemeiat și ocazional violent, de la care Musk fie a moștenit, fie a deprins un „mod demonic” – o parte a sa întunecată și distructivă care iese la iveală în anumite momente.

Când Musk, în vârstă de 18 ani, a plecat în Canada pentru studii a primit o sumă egală de la părinții săi, care s-au despărțit când avea 8 ani: 2.000 de dolari. „Te vei întoarce în câteva luni. Nu vei avea niciodată succes”, i-ar fi spus tatăl său.

Probabil că aceasta se numără printre cele mai dezastruoase predicții din istoria omenirii, notează istoricul, subliniind că în această privință argumentul cel mai convingător în favoarea succesului nu este neapărat averea sa, de aproximativ 268 de miliarde de dolari, ci amploarea ambiției de a transforma omenirea într-o „civilizație spațială”, capabilă să colonizeze alte planete.

Musk, în vârstă de 52 de ani, i-a mărturisit biografului său că „ar fi putut face o mulțime de bani” dacă nu i-ar fi investit pentru în cea mai mare rachetă a SpaceX, Starship. „Doar că nu aș mai fi putut să fac viața multiplanetară”, a adăugat el.

Spiritul competitiv

Asemenea împăratului francez, Musk a manifestat de-a lungul vieții sale un spirit competitiv puternic.

A crescut într-o societate violentă (Africa de Sud, în perioada târzie a apartheidului) și a făcut o pasiune pentru jocurile pe calculator care simulau bătălii. La 13 ani era deja suficient de bun la programare pentru a-și crea propriul joc, „Blastar”. „Sunt făcut pentru război”, îi spunea Musk în studenție unui prieten.

Spre deosebire de mulți miliardari, Musk poate fi uneori capabil de introspecție profundă, scrie Ferguson.

„Ceea ce contează pentru mine este să câștig, și nu într-un mod mărunt. Dumnezeu știe de ce… probabil că asta își are rădăcinile într-o foarte tulburătoare gaură neagră psihanalitică sau într-un scurtcircuit neuronal”, scria el într-un e-mail în 1999.

Apetitul pentru risc

Cu excepția primei sale companii, Zip2 – „Pagini aurii” online – vândută contra a 307 milioane de dolari în 1999, la apogeul boom-ului internetului – celelalte au fost proiecte extrem de riscante.

Atât Tesla, cât și SpaceX au fost, după cum recunoaște pentru biograful lui Musk fondatorul PayPal, Peter Thiel, „pariuri incredibil de nebunești”.

Investitorul Michael Moritz l-a refuzat pe Musk în 2006, spunând despre mașina electrică Tesla: „Nu vom concura cu Toyota. Este o misiune imposibilă”.

La fel de sceptic a fost antreprenorul american în domeniul internetului Reid Hoffman în ceea ce privește proiectul SpaceX.

„Ceea ce nu am înțeles atunci este că Elon începe cu o misiune și apoi găsește o modalitate de a o completa pentru a o face să funcționeze din punct de vedere financiar”, avea să admită ulterior Hoffman.

„Lupta pentru a supraviețuire te face să mergi mai departe. Când nu mai ești în modul supraviețuire sau moarte, nu mai este atât de ușor să te motivezi în fiecare zi”, a comentat Musk.

Un lider

O altă trăsătură care îl apropie de Napoleon este că se pricepe să conducă. O alta este că nu se mulțumește cu mai puțin decât primul loc.

„Are un succes uimitor în a convinge oamenii să mărșăluiască printr-un deșert. Are un nivel de certitudine interioară care îl determină să își pună toate atuurile pe masă”, i-a mai dezvăluit Hoffman lui Isaacson.

În prezent, Musk este CEO a cinci companii importante: Tesla, SpaceX, The Boring Company, Neuralink și X, fostul Twitter; în afară de asta, lucrează la un proiect de inteligență artificială despre care spune că va fi un competitor pentru compania OpenAI.

Musk este, de asemenea, un micromanager, o altă trăsătură napoleoniană. Poate că cea mai bună ilustrare este modul în care a calculat singur prețul componentelor unei rachete SpaceX, într-o campanie necruțătoare de reducere a costurilor.

„Revoluționarea industriilor nu este pentru cei slabi de inimă”, le-a atras el odată angajaților Tesla într-un e-mail.

Musk se deosebește de alți antreprenori și prin faptul că nu abandonează niciodată un proiect chiar în fața eșecurilor repetate.

„Nu ar trebui să existe absolut nicio îndoială că SpaceX va reuși să ajungă pe orbită”, spunea el după ce o altă rachetă exploda în 2008. „Nu voi renunța niciodată, și cu asta vreau să spun absolut niciodată”.

Viața personală

La fel ca Napoleon, a avut mai mulți copii cu amantele decât cu soțiile sale și are o viață de familie neconvențională.

Cu prima sa soție, Justine, s-a căsătorit în ciuda avertismentelor fratelui și mamei sale că nu se potrivesc.Primul lor copil, Nevada, a murit subit la doar zece săptămâni de viață.

Cea de-a doua soție, actrița Talulah Riley – cu care a fost căsătorit de două ori- l-a caracterizat drept un „bărbat-copil”, dezvăluind că a simțit că rolul ei, în care a eșuat, era să-l împiedice să devină un „rege-nebun”.

La rândul ei, cântăreața Grimes, cu care are trei copii, a compus un cântec despre Musk intitulat „Player of Games” ce conține următoarea strofă: „Sunt îndrăgostită de cel mai mare jucător/ Dar el va iubi întotdeauna jocul / Mai mult decât mă iubește pe mine”.

Musk are în prezent 10 copii cu trei femei diferite, el devenind recent părinte de gemeni cu Shivon Zilis, director de operațiuni la Neuralink (o companie care dezvoltă cipuri care pot fi implantate în creierul uman).

La fel ca Napoleon, Musk are și el o slăbiciune pentru supraextinderea imperială. El și fratele său au un cod, „avertizare privind bucla deschisă” pentru situațiile în care Musk începe să se comporte ca și cum „nu pare să-i pese de consecințe” – de exemplu, atunci când a acuzat nefondat un scafandru britanic care a participat la o salvare dintr-o peșteră că este un „pedofil”.

Convingeri politice

La fel ca Napoleon, Musk a trecut de la stânga la dreapta politică. În 2010, el a definit misiunea Tesla ca fiind „la naiba cu petrolul”.

„Dacă nu este oprit virusul mentalității «woke», care este în mod fundamental anti-stiință, anti-merit și antiuman în general, civilizația nu va deveni niciodată multiplanetară”, i-a spus el biografului său.

Ca și Napoleon, Elon și-a făcut tot mai mulți dușmani de-a lungul anilor: Nu numai rivali din Silicon Valley, ci și adversari mai noi de pe Wall Street, din mass-media și din cadrul Partidului Democrat din SUA.

Numărul dușmanilor a crescut îndeosebi în ultimele 18 luni. După ce inițial a sprijinit Ucraina în lupta sa pentru a respinge invazia rusă – punând la dispoziția forțelor președintelui Zelenski serviciile de internet prin satelit Starlink ale SpaceX în mod gratuit – Musk a blocat apoi accesul în momentul în care ucrainenii au încercat să lanseze un atac cu drone maritime asupra Crimeei, anexată de Moscova în 2014.

„Fără Starlink am fi pierdut războiul”, a declarat un comandant de pluton ucrainean pentru Wall Street Journal. „Fără Starlink, nu putem zbura, nu putem comunica”, a declarat un ofițer pentru New York Times.

Criticii lui Musk susțin acum că acesta, poate fără intenție, ajută Kremlinul. Replica lui este că încearcă să împiedice escaladarea războiului din Ucraina într-un al treilea război mondial.

Biograful său pare însă mai preocupat de recenta preluare de către Musk a Twitter pentru care Musk a plătit un preț supraestimat (44 de miliarde de dolari) și care nu pare a fi un pariu câștigător.

Musk a explicat însă că este „parte a misiunii de a conserva civilizația, de a câștiga mai mult timp pentru ca societatea noastră să devină multiplanetară”, rezistând „gândirii de turmă în mass-media”.

Dar e posibil ca achiziția Twitter să se dovedească o victorie à la Pyrrhus, precum capturarea ratată a Moscovei de către Napoleon în 1812 – dacă nu cumva Waterloo-ul său?

„Fără îndoială, nu ajungi să-l admiri – și să-l imiți – pe Napoleon fără să riști înfrângerea finală și exilul. Dar tot nu aș paria împotriva lui Musk. Desigur, nu are întotdeauna dreptate. «Este în regulă să greșești», le spune el angajaților săi. «Doar nu fiți încrezători și apoi să greșiți». La fel ca modelul său francez, Napo-Elon nu caută dragostea universală. Și nici nu pretinde că este infailibil. Dar va schimba oare vreun alt individ mai mult lumea în zilele noastre? Eu unul am mari îndoieli”, conchide Niall Ferguson.