Această fabrică din Suedia produce biogaz din toate tipurile de deşeuri organice, colectate de la 20 de oraşe din jur, şi va fi extinsă acum | PiataAuto.md – Site-ul lumii auto din Moldova

21 Decembrie 2023, 22:57
Redacţia PiataAuto.md

„Totul e o resurs㔠— aşa sună sloganul celor de la Tekniska Verken, o întreprindere municipală creată lângă oraşul Linkoping din Suedia, situat la sud-vest de Stockholm, la aproape jumătate de distanţă dintre Stockholm şi Goteborg. De peste 20 de ani încoace, Tekniska Verken deţine o fabrică de producţie a biogazului, colectând toate tipurile de deşeuri posibile de la 20 de oraşe de toate dimensiunile din jur, contribuind astfel la utilizarea totală a deşeurilor într-un mod ecologic şi avantajos economic. Acum fabrica va fi extinsă la o capacitate mai mult decât dublă faţă de cea din prezent, cu ajutorul finlandezilor de la Wartsila, iar noi, dacă tot am vorbit frecvent în ultimele săptămâni despre camioane care folosesc biogaz drept combustibil, în loc de diesel sau gaz natural extras din pământ, avem ocazia să pătrundem acum în abordarea şi tehnologia de la cealaltă parte a ecuaţiei, unde acest biogaz e produs. Iar ceea ce se întâmplă la această fabrică de lângă Linkoping din Suedia este un exemplu de eficienţă excepţională şi gândire la tabloul larg şi complet al folosirii resurselor.

Aşa cum spuneam anterior, biogazul e un gaz cu concentraţie mare de metan în el, produs de obicei cu ajutorul bacteriilor de deşeuri organice, care pot fi chiar gunoi, resturi vegetale sau plante special crescute pentru fabricare de biogaz, fapt mai puţin dorit din cauza consumării suprafeţelor agricole în acest sens. Acele bacterii metanice asigură un proces de fermentare, în urma căruia se elimină metanul, care devine astfel parte din biogazul final. Biogazul în formă brută conţine de obicei şi CO2 în el, care trebuie eliminat prin captări dacă se doreşte obţinerea unui gaz final identic în raport de până la 99% cu gazul natural extras din pământ. În funcţie de tipul de deşeu şi metoda de fermentare, contribuţiile proceselor pot varia, însă regula generală la biogaz este că pe parcursul producţiei lui e captează din atmosferă exact atât CO2 cât se elimină ulterior la folosirea acelui gaz în combustie de orice formă. Astfel, arderea biogazului nu adaugă CO2 în atmosferă ci doar eliberează acelaşi CO2 captat anterior de plante sau de bacterii în procesele de transformare şi producţie a lui.

Ocuparea miilor de hectare cu plante crescute special pentru biogaz nu e dorită, pentru că lasă mai puţine suprafeţe pentru recolte alimentare şi duce la creşterea preţurilor la alimente. Însă biogazul produs din deşeuri dă un beneficiu dublu — ne scapă de deşeuri şi păstrează un circuit ecologic al zonelor locuitor şi totodată ne dă la final un combustibil preţios, pe care-l putem folosi în propulsia vehiculelor sau chiar încălzirea oraşelor, arzând acel biogaz. Unele oraşe ard direct deşeuri pentru a se încălzi, fapt care e o soluţie ieftină, însă acolo există emisii de CO2 în plus. La producţia de biogaz din ele şi arderea biogazului, se trece printr-un proces de transformări în mai multe etape cu acele bacterii metanogene, care captează efectiv CO2-ul din atmosferă, eliberat mai târziu înapoi la ardere, iar astfel emisiile totale sunt efectiv zero.

Ce face fabrica din Linkoping, Suedia? Foloseşte toate tipurile de deşeurile posibile de la cele 20 de oraşe din jur. Primul tip de deşeuri îl reprezintă gunoiul menajer după toate sortările posibile pentru reciclare — deci după ce se ia plasticul, hârtia, metalul şi gunoiul solid, rămânând resturile organice, inclusiv resturi de mâncare. De asemenea, fabrica primeşte resturi de alimente în formă directă de la tot soiul de centre mari, unde asemenea resturi se generează în flux continuu, spre exemplu magazine, restaurante, fabrici de procesare şi producţie a produselor alimentare, şi orice alte activităţi similare. Şi ceea ce poate părea cel mai surprinzător este că la fabrica de biogaz primeşte şi resturile solde din canalizarea menajeră a oraşelor, deci efectiv excremente umane care sunt centralizate în sistemele de canalizare şi triere ale oraşelor. Toate aceste deşeuri constituie resurse energetice la această fabrică, şi ele trec prin tratament cu bacterii şi servesc drept materie primă de producţie a biogazului!

Cât de mult biogaz poate produce o asemenea fabrică relativă mică — e o cantitate care face diferenţă cu adevărat, sau e doar o bifă de dragul raportărilor frumoase? Ei bine, fabrica din Linkoping producea până acum 20 de tone de biogaz pe zi, o cantitate foarte mare, dacă ne gândim cât de mult se pot face cu acest gaz. Un camion Volvo consumă între 19 şi 24 kg de biogaz la 100 km, deci dacă luăm drept bază camioane care circulă 300 km pe zi regional, unul ar consuma între 60 şi 70 kg de biogaz pe zi. Asta înseamnă că fabrica poate alimenta 285-333 de camioane pe zi, în fiecare zi, doar pentru că cineva a avut priceperea să folosească deşeurile pe care nu le vrea nimeni. Acelaşi gaz însă poate fi folosit şi la încălzirea de oraşe întregi prin arderea lui în centrale termoelectrice de încălzire. Şi este folosit aici, în Suedia, inclusiv în asemenea scop.

Acum, cei de la Tekniska Verken vor să crească capacitatea fabricii lor de la 20 la 45 de tone de biogaz. Apropo, biogazul produs aici e filtrat de CO2, deci vorbim efectiv de bioLNG, eventual răcit la temperaturi joase pentru a-l păstra în formă lichidă şi a fi gata pentru transportări. Cei de la Wartsila — producători renumiţi de motoare navale din Finlanda, dar tot ei şi producători de multe utilaje industriale — vor fi cei care vor implementa utilajul noi în fabrica din Linkoping şi vor asigurarea creşterea capacităţii fabricii. Pentru a fi şi mai eficientă, fabrica va avea şi rezervoare mai mari de stocare a biogazului, dar şi conexiuni cu conducte directe care-l direcţionează spre puncte de consum sau staţii de alimentare pentru camioane, astfel încât să se elimine intermedierea unui camion diesel care ar veni să preia biogazul şi să-l transporte la staţie, emiţând CO2. Iar întrucât operatorul Tekniska Verken mai deţine şi turbine eoliene şi parcuri fotovoltaice în operare, se poate spune că întreg ciclu de producţie a biogazului, cu toate procesele chimice ce necesită energie, va face uz doar de energie regenerabilă. Iar la 45 de tone de bioLNG produs pe zi, asta înseamnă deja suficient gaz cât să se alimenteze 640-750 camioane cu biogaz în fiecare zi! Probabil nici măcar în toată Suedia nu există atâtea camioane cu biogaz în circulaţie!

Deci vorbim de un randament excepţional şi partea cea mai admirabilă e că toată această energie preţioasă vine, efectiv, din deşeuri organice şi excremente de care fuge toată lumea şi vrea să le ascundă pe undeva cât mai departe de oraşe. Aceşti suedezi, însă, au învăţat cum să folosească nu doar turbine eoliene sau panouri fotovoltaice, ci până şi toate formele de deşeuri din a scoate din nou energie din ele. Pentru c㠄totul e o resursă”!

ŞTIRI DE CARE AŢI PUTEA FI INTERESAT