Dar dacă Federal Reserve va majora dobânzile?

Investitorii de pe toate pieţele, indiferent cât de mari sau mici sunt, au căutat să se încurajeze în ultima perioadă şi îşi spun că mai trebuie să aştepte doar puţin până când marile bănci centrale vor relua procesul de relaxare monetară prin scăderea dobânzilor. Analiştii s-au întrecut în estimări cu privire la perioada în care vor fi anunţate primele reduceri.

Din păcate, în ultimele două săptămâni au început să apară semnale privind revenirea şi accentuarea presiunilor inflaţioniste, atât la nivelul producătorilor cât şi la nivelul consumatorilor.

În acest context, au apărut o serie de voci care pun la îndoială aşa-numitul calendar al relaxării, iar altele au început să promoveze „erezia” unei posibile creşteri a dobânzii de politică monetară în Statele Unite.

Primul „eretic” a fost nimeni altul decât profesorul Larry Summers de la Universitatea Harvard, fost Secretar al Trezoreriei, care a declarat pentru televiziunea Bloomberg că „presiunile inflaţioniste persistente din ultimele date economice sugerează că următoarea mişcare a Federal Reserve ar putea fi de creştere a dobânzilor, nu de reducere a lor”.

Un motiv suplimentar ar fi că „riscul unei recesiuni economice în SUA este îndepărtat”, după cum a mai declarat profesorul american.

În aceeaşi direcţie s-au îndreptat şi o serie de precizări ale lui Bill Dudley, fost preşedintele la Federal Reserve Bank of New York şi fost membru al Comitetului de Politică Monetară, în cadrul unei articol de la Bloomberg.

„Poate că politica monetară nu este atât de strictă”, scrie Dudley, iar afirmaţia sa se bazează pe reevaluarea nivelului aşa-numitei „rate neutre a dobânzi”.

Aceasta este o variabilă neobservabilă a politicii monetare şi reprezintă dobânda reală (n.a. dobânda nominală ajustată cu rata inflaţiei) care nici nu stimulează şi nici nu frânează creşterea economică.

Fostul preşedinte de la FRBNY susţine că rata neutră a dobânzii este mai mare decât 0,5%, nivelul estimat în prezent de Federal Reserve, ceea ce înseamnă că „dobânda actuală de politică monetară este mai puţin restrictivă pentru creştere”.

Explicaţia oferită de Bill Dudley este valabilă pentru toate băncile centrale. În opinia sa, „deficitele fiscale mari şi natura lor cronică, precum şi subvenţiile publice pentru investiţiile ecologice au împins în sus rata neutră a dobânzii”, iar în aceste condiţii „Fed-ul ar trebui să menţină ratele mai mari pentru mai mult timp”.

Bloomberg a scris ulterior că preţul scăzut pentru opţiunile care au la bază dobânda SOFR arată prezenţa pariurilor conform cărora Federal Reserve nu va reduce dobânda de politică monetară în acest an.

SOFR (Secured Overnight Financing Rate) este dobânda de referinţă pentru instrumentele derivate şi împrumuturile în dolari, care a înlocuit rata LIBOR (London Interbank Offered Rate) în iunie 2023, după cum arată definiţia de la Investopedia.

În ultima zi de tranzacţionare a săptămânii trecute lucrurile au mers şi mai departe. Datele prezentate de agenţia de ştiri americană arată că au început să apară pariurile conform cărora Federal Reserve va majora dobânzile de politică monetară până la sfârşitul anului.

Pe piaţa opţiunilor pentru contractele futures pe trei luni pentru dobânzile SOFR a fost plătită o primă de 750.000 de dolari pentru 30.000 de opţiuni, iar Bloomberg subliniază că poate fi vorba despre un mare investitor care doreşte să se protejeze împotriva riscului de creştere a dobânzilor.

Modul în care a fost structurată opţiunea va genera profitul maxim dacă dobânda overnight a Federal Reserve se va situa în intervalul 5,625% – 5,875% înainte de expirarea contractului, în decembrie 2024. În prezent, dobânda efectivă a Federal Reserve este de 5,33% (vezi graficul).

„Deoarece opţiunile SOFR din decembrie 2024 expiră cu o săptămână înainte de ultima şedinţă de politică monetară a anului, din 18 decembrie, profitul maxim ar veni dacă Fed-ul ar creşte dobânda o dată sau de două ori până atunci”, mai arată Bloomberg.

Agenţia de ştiri americană aminteşte că şi o serie de tranzacţii de pe pieţele futures ale obligaţiunilor guvernamentale americane pariază pe aplatizarea curbei randamentelor, echivalentă cu lipsa acţiunilor de forţare a scăderii dobânzilor pe termen scurt.

Existenţa acestor contracte derivate arată că „traderii de obligaţiuni au capitulat în faţa Federal Reserve şi au abandonat speranţa că vor exista reduceri agresive ale dobânzilor în acest an”, după cum scrie Bloomberg.

În aceste condiţii, orice declaraţie a oficialilor Federal Reserve privind reticenţa de a reduce dobânzile conform aşteptărilor sau decizia de majorare a costurilor de finanţare, va declanşa, cel mai probabil, panica, atât pe piaţa globală a obligaţiunilor cât şi pe pieţele de acţiuni, iar şocul cel mai mare se va manifesta la nivelul obligaţiunilor guvernamentale, în special pentru ţările cu ratinguri de nivel speculativ sau foarte aproape de acesta.

Orice încercare de a reduce creşterea randamentelor de către celelalte bănci centrale va fi inutilă, mai ales acolo unde deficitele bugetare sunt nesustenabile, aşa cum este şi cazul României.