Mai visează Germania maşini electrice?

Ţintele coaliţiei guvernamentale de la Berlin arată că pe drumurile Germaniei ar trebui să circule 15 milioane de automobile electrice (AE) până în 2030.

Bloomberg a scris recent că acest vis se destramă, în condiţiile în care prognozele VDA (Verband der Automobilindustrie, Asociaţia Germană a Industriei Auto) arată că în 2024 se va înregistra prima scădere a vânzărilor din ultimii 8 ani (vezi graficul).

De la circa 525 de mii de unităţi vândute în 2023, volum cu aproape 12% mai mare decât cel din anul precedent, estimările pentru 2024 arată o scădere de 14%, până la 451 de mii de unităţi.

„Cererea de vehicule electrice nu arată bine anul acesta în Germania”, a declarat Jan Burgard, directorul firmei de consultanţă în domeniul auto Berylls, în condiţiile în care „segmentul premium al pieţei de vehicule electrice este aproape saturat, iar în segmentul inferior de 25.000 de euro există puţine oferte”.

Conform datelor prezentate de agenţia de ştiri americană, până în noiembrie 2023 erau înregistrate în Germania circa un milion de maşini complet electrice, iar analiştii de pe piaţă consideră că fără subvenţii suplimentare ţinta nu poate fi atinsă. „Cred că este nerealist, din perspectiva actuală, să considerăm că vom ajunge la 15 milioane de vehicule electrice pe drumurile din Germania până în 2030”, a mai declarat Burgard.

Nu trebuie uitat faptul că saturarea segmentului superior a avut loc, atât în economiile dezvoltate cât şi în cele emergente, pe fondul unor generoase programe de asistenţă socială, în cadrul căruia statul a acordat subvenţii de multe mii de euro pentru achiziţia maşinilor electrice.

Bloomberg arată că „stimulentele guvernamentale generoase sunt pe cale de dispariţie în Europa şi tot mai puţine vehicule se califică pentru ele în SUA”.

Recent, ministrul german al transporturilor, Volker Wissing, a fost întrebat ce ar putea face autorităţile pentru a susţine mai mult piaţa automobilelor electrice. „Infrastructura de încărcare”, a răspuns ministrul.

Un plan prezentat de Wissing în octombrie 2022 prevedea investiţii de circa 6,3 miliarde de euro într-o reţea de încărcare la nivel naţional cu un milion de staţii până în 2030. Datele preluate de Bloomberg arată că în prezent există circa 105.000 staţii funcţionale, iar estimările VDA subliniază că ritmul de construire trebuie crescut de trei ori pentru atingerea ţintelor propuse.

„În cazul în care încetinirea pieţei AE se transformă într-o criză pe termen mai lung, aceasta ar putea submina investiţii de miliarde de dolari în industrie şi ar însemna că producătorii de automobile nu vor putea ţine pasul cu noile reglementări privind reducerea emisiilor”, a avertizat Bloomberg.

Dincolo de infrastructura de încărcare, un articol recent de la Associated Press a indicat încă o problemă majoră ridicată de o potenţială creştere accelerată a numărului de AE.

Deoarece masa acestora este semnificativ mai mare decât masa automobilelor clasice de clasă similară, un studiu de la Universitatea din Nebraska arată că parapeţii de protecţie din oţel de pe marginea drumurilor nu au fost proiectaţi pentru a face faţă unei forţe de impact mult mai mare.

O camionetă Rivian R1T din 2022 a fost propulsată către un parapet de oţel, pe care l-a rupt fără să încetinească semnificativ şi s-a oprit doar într-o barieră de beton de pe cealaltă parte a drumului, după cum scrie AP, în condiţiile în care cabina nu a suferit deformări semnificative. Într-un test similar, o maşină Tesla a ridicat parapetul şi a trecut pe sub el.

Studiile inginerilor americani mai arată că greutatea mult mai mare a AE afectează negativ uzura drumurilor, a locurilor de parcare, mai ales în cazul parcărilor cu mai multe etaje, şi conduce la uzura mult a rapidă a pneurilor.

În urma ştirilor recente privind scoaterea AE din flote ale unor companii renumite sau a dificultăţilor financiare ale companiilor producătoare, inclusiv în China, cotidianul britanic The Telegraph scrie că „în Vest a început renunţarea umilitoare la automobilele electrice”.

După sume de ordinul miliarde risipite din banii contribuabililor, guvernele ar trebui să arate că au învăţat lecţii importante. Lecţia fundamentală ar fi aceea că „guvernele nu ştiu niciodată care vor fi industriile viitorului, iar descoperirea lor ar trebui lăsată pe seama antreprenorilor şi a consumatorilor”.

Dar aceste lecţii nu vor fi învăţate de guverne, deoarece ignoranţa a devenit, mai nou, o virtute, „animarea” maselor se face cu sloganuri goale de orice conţinut, iar responsabilitatea pentru greşelile de politică economică nu există.