Ce ar însemna un nou mandat al lui Donald Trump pentru dobânzile de referință europene

Reprezentanții băncilor centrale au în general o reputație legată de aversiunea față de risc, mai ales în contextul în care o parte importantă din slujba lor este să anticipeze scenarii negative într-un climat geopolitic tot mai conflictual și divizat.

Într-o analiză recentă a Bloomberg, analistul Lionel Laurent aduce în discuție cât de imperativ este ca, tocmai pentru a preveni noi dezechilibre pe piețele de capital și investiții, Banca Centrală Europeană (BCE) să nu aștepte până în iunie, după alegerile europarlamentare, pentru a lua în calcul o posibilă scădere a ratei dobânzii-cheie.

Potrivit tezei celor de la Bloomberg, cu cât alegerile din state vor înclina mai mult către un nou mandat pentru Donald Trump, cu atât vor crește riscurile pentru dezechilibre majore în economia europeană, în special pe fondul amenințărilor candidatului american că va crește substanțial tarifele pentru importuri din SUA.

Pe 23 februarie, Robert Holzmann, guvernatorul Băncii Centrale Austriece, a emis un avertisment că este „prea devreme” să se discute despre reducerile ratei dobânzii de referință în zona euro. Explicând motivul, și-a îndreptat privirea către conflictul din Marea Roșie: „Principalul risc este riscul geopolitic. Nu avem un plan de pace, nu avem o soluție”, a spus el, subliniind amenințarea creșterii prețurilor la petrol care ar putea însemna menținerea ratelor dobânzilor ridicate pentru a limita inflația.

Reducerea ratei dobânzii la credite din partea BCE ar trebui să vină mai devreme decât este scontat în prezent

Potrivit analiștilor Bloomberg, a sosit momentul să fie adus în discuție BCE abordează corect problemele macroeconomice din punct de vedere geopolitic, în contextul în care economia zonei euro stagnează, cerând investiții masive în securitate și apărare (de până la 100 de miliarde de euro sau 109 miliarde de dolari, în datorie comună posibilă) și părând că deciziile băncii centrale nu iau în calcul alegerile din SUA care ar putea aduce din nou pe Donald Trump la Casa Albă și ar putea deteriora legăturile transatlantice în timp de război. Amânarea reducerii dobânzilor de referință până în iunie — când partidele populiste se așteaptă să aibă succes în alegerile europene — riscă să restricționeze capacitatea Europei de a investi în viitorul său, așa cum a semnalat recent fostul șef al BCE, Mario Draghi.

Cel mai clar indicator este legat de rata inflației europene, spun analiștii. Cu toate perturbările aduse transportului maritim global de atacurile Houthi, rata inflației a continuat să scadă (ajungând la 2,6% în februarie), șocul prețurilor la energie a trecut, iar prețurile alimentelor nu mai sunt o problemă atât de mare în zona euro. După cum a semnalat recent compania de transport maritim CMA CGM SA, tarifele de transport au scăzut după ce inițial au crescut în decembrie, iar acum creșterea economică moderată este riscul major.

Mai mult, în timp ce creșterea salariilor este o preocupare pentru bancherii BCE, semnele ar arăta faptul că creșterea salarială a luat o întorsătură, conform specialiștilor Bloomberg Economics Jamie Rush și Maeva Cousin. „Piața muncii tinde să stagneze, creșterile salariale sunt pe cale să încetinească, expansiunea marjelor de profit ale corporațiilor s-a încheiat și nu mai pare să fie o problemă de cerere excesivă”, scriu ei. Rata creșterii salariale negociate în zona euro a scăzut la sfârșitul anului trecut — și datele mai actuale de pe site-ul de de joburi Indeed.com indică o relaxare mai largă în ultimele șase luni. Temuta „spirală preț-salariu” arată mai mult ca o recuperare după ani de stagnare, arată sursa citată.

A greși din prudență și a menține ratele unde sunt s-ar putea să nu pară o problemă mare. Dar această politică monetară încă strictă e posibil să coste scump deoarece cererea de împrumuturi este limitată și investițiile companiilor rămân pe loc (investiția brută fixă din zona euro este așteptată la 0,1% anul acesta). În cele din urmă, menținerea ratelor ridicate înseamnă și slăbiciune geopolitică datorită lipsei de „spațiu” pentru bugetele disponibile pentru investiții, potrivit avertismentelor lui Mario Draghi.

Legătura dintre politica monetară a BCE și alegerile din SUA

Subperformanța economiei Europei față de cea a Statelor Unite ar trebui să constituie un semnal de alarmă, mai ales înaintea unei potențiale președinții Trump 2.0. Economia Germaniei, condusă de exporturi, este puțin sub nivelul de la sfârșitul anului 2017, în ceea ce privește investițiile private și consumul gospodăriilor, conform economistului Nicolas Goetzmann de la Financiere de la Cite, citat de Bloomberg. Amenințarea pe care a făcut-o Trump că va majora tarifele pentru toate importurile din SUA la 10% dacă câștigă alegerile ar trebui să fie un imbold spre a face Europa (și Germania) mai reziliente economic și mai autonome geopolitic, spun analiștii.

Scepticii vor argumenta că acesta este mai mult domeniul guvernelor și al politicienilor decât al BCE, care se concentrează pe stabilitatea prețurilor. Dar președintele BCE, Christine Lagarde, nu pare să abordeze subiecte precum amenințările climatice sau declarațiile inflamatorii ale lui Donald Trump. Într-un discurs recent, aceasta a enumerat inițiative potențiale precum o uniune a piețelor de capital sau o uniune bancară mai strânsă pentru a întări rolul global al blocului comunitar. Astfel, BCE are un rol major de lucrat în politica Uniunii Europene. La fel ca în timpul pandemiei, perspectiva slabă de creștere a Europei cere ca politica monetară și cea fiscală să „se unească”, în cuvintele lui Draghi. Reducerea ratelor mai devreme decât mai târziu ar fi un început.

Climatul economic din prezent în legătură cu pașii viitori ai Băncii Centrale Europene

În cursul anului precedent, Banca Centrală Europeană a crescut ratele dobânzilor la un nivel fără precedent, însă scăderea curentă a ratei inflației sugerează că o politică monetare deosebit de strictă nu mai este necesară, orientând discuțiile spre perioada de începere a scăderii ratelor dobânzilor, spun mai multe voci din economia europeană.

Piața anticipează o acțiune anticipată din partea BCE, investitorii prognozând că BCE va efectua cel puțin cinci reduceri ale dobânzii în acest an, prima dintre acestea fiind preconizată în martie sau aprilie. Totuși, numeroși oficiali ai BCE consideră acest scenariu ca fiind „prea ambițios”, dat fiind că presiunile inflaționiste continuă să persiste. Înainte de a putea reduce ratele dobânzilor, Banca Centrală Europeană trebuie să observe o încetinire a creșterii salariale în zona euro, conform declarațiilor lui Klaas Knot, membru al Consiliului guvernatorilor BCE, semnala Agerpres la finalul lunii ianuarie. „Avem acum perspective credibile privind revenirea inflaţiei la 2% în 2025. Singura piesă care lipseşte este convingerea că avansul salariilor se adaptează la inflaţia mai scăzută. Va urma o perioadă de câţiva ani în care credem că ritmul de creştere al salariilor va fi mai rapid decât inflaţia, ceea ce va permite restabilirea puterii de cumpărare”, a menționat Knot, care este și guvernator al Băncii Centrale din Țările de Jos.

Acesta a explicat într-un interviu acordat postului de televiziune NPO1 din Țările de Jos că BCE va putea începe să scadă dobânzile odată ce toate elementele necesare se vor alinia. Declarațiile lui Knot sunt în concordanță cu opinii exprimate de alți colegi de-ai săi, inclusiv economistul șef al BCE, Philip Lane, care au indicat că Banca Centrală Europeană are nevoie de o imagine clară asupra evoluției salariale pentru a reduce costurile împrumuturilor. Dat fiind că aceste date nu vor fi disponibile până la sfârșitul lunii aprilie, devine tot mai probabil ca BCE să ia decizia de a reduce dobânzile în cadrul întâlnirii din iunie.

În luna martie, Banca Centrală Europeană a menţinut dobânda cheie la un nivel record de 4%, în timp ce şi-a revizuit prognoza pentru inflaţia din 2024 la 2,3%, de la 2,7%. De asemenea, BCE a mai spus că creşterea economiei zonei euro va fi mai slabă decât se aştepta anterior în acest an, de 0,6%.