Grecia trage în sus turismul Europei Mediteraneene. Cum au reușit câteva țări aflate acum 10 ani în criză să ridice economia UE peste Franța sau Germania

La mai mult de un deceniu după perioada de austeritate care a urmat crizei economice de la începutul anilor 2010, Grecia, Portugalia și Spania au crescut mai repede decât puterile tradiționale precum Germania, care a demonstrat mai degrabă în ultimii ani o stagnare economică, conform unei analize New York Times. Economiștii punctează modul în care țările din sudul Europei și-au revitalizat puternic economia și turismul, cu ajutorul fondurilor de redresare venite pe filiera Bruxelles-ului și felurite reforme care au atras investiții străine.

„Se întâmplă ceva extraordinar cu economia europeană: națiunile sudice care aproape au destrămat blocul valutar euro în timpul crizei financiare din 2012 cresc mai repede decât Germania și alte țări mari care au servit de mult timp ca motoare de creștere ale regiunii. Dinamica aceasta întărește sănătatea economică a regiunii și împiedică zona euro să alunece prea departe într-o posibilă recesiune. Într-o inversare a situației, leneșii au devenit lideri. Grecia, Spania și Portugalia au crescut în 2023 de mai mult de două ori mai rapid decât media zonei euro, iar Italia nu este departe în urma celor trei țări”, debutează analiza NY Times.

Cu puțin peste un deceniu în urmă, Europa de Sud era centrul unei crize a datoriilor din zona euro care amenința să destrame blocul de țări care folosesc moneda unică. A durat ani de zile pentru a se recupera din recesiunile naționale profunde și din programele de intervenție internațională de miliarde de dolari care au venit la pachet cu politici severe de austeritate. De atunci, țările mediteraneene au depus eforturi pentru a-și repara finanțele, atrăgând investitori, revitalizând creșterea și exporturile și inversând șomajul aflate anterior la niveluri record.

Cum au reușit Grecia, Spania și Portugalia să reechilibreze economia Europei

După ani grei de programe dure de austeritate, analiștii NY Times au punctat cum guvernele Greciei, Portugaliei și Spaniei au redus birocrația și impozitele corporative pentru a stimula afacerile și au pus în aplicare schimbări în piețele lor de muncă odinioară rigide, inclusiv oferind facilități pentru ca angajatorilor să le fie mai ușor să își lărgească resursele umane și reducând utilizarea larg răspândită a contractelor temporare. Aceste măsuri au acționat pentru a reduce datoriile și deficitele ridicate, atrăgând fonduri internaționale de pensii și de investiții pentru a începe să scadă din nou cuantumul datoriei lor suverane.

„Aceste țări și-au pus cu adevărat actele în ordine în urma crizei europene și sunt structural mai sănătoase și mai dinamice decât înainte”, a declarat pentru New York Times Holger Schmieding, economistul-șef la Berenberg Bank din Londra. Potrivit acestuia, țările sudice și-au dublat și investițiile în economia lor de servicii — în special turismul, care a generat venituri record de la sfârșitul restricțiilor pandemiei. Totodată, este important de menționat că cele trei țări au beneficiat și de o parte considerabilă a pachetului de stimulare de 800 de miliarde de euro desfășurat de Uniunea Europeană pentru a ajuta economiile să se recupereze de la pandemie, ajutor care s-a materializat la noi în țară prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Astfel, economia Greciei a crescut aproximativ de două ori media zonei euro anul trecut, susținută de investiții crescânde de la companii multinaționale precum Microsoft și Pfizer, turism record și investiții în energie regenerabilă.

În Portugalia, unde creșterea a fost determinată de construcții și sectorul de ospitalitate, economia s-a extins cu 1,4% în primul trimestru când a fost măsurată față de același trimestru al anului trecut. Rata pentru economia Spaniei în aceeași perioadă a fost și mai puternică, la 2,4%.

În Italia, guvernul conservator a reținut cheltuielile, iar țara exportă mai multe produse tehnologice și auto în timp ce atrage noi investiții străine în sectorul industrial. Economia italiană a corespuns aproximativ ratei de creștere generale a zonei euro, o îmbunătățire semnificativă pentru o țară considerată de mult timp ca fiind o povară economică a Zonei Euro, potrivit sursei citate.

„Ei își corectează excesele și au strâns cureaua”, a declarat Schmieding despre economiile sud-europene. „S-au pus la punct după ce au trăit peste posibilități înainte de criză și, ca rezultat, sunt mai suple, mai în formă și mai dure.”

Turismul a fost de asemenea un factor de neignorat. Potrivit European Travel Commission, cele mai multe țări europene și-au revenit aproape complet la marjele de dinainte de pandemie când vine vorba despre numărul de turiști străini care le trec granițele. „Călătoriile europene au rămas rezistente în ultimele luni ale anului 2023, două treimi dintre destinații raportând fie o recuperare completă, fie înregistrând sosiri și/sau înnoptări în limita a 10% față de nivelurile pre-pandemice. Printre acestea, destinațiile din Europa de Sud continuă să fie în frunte, susținute de vremea favorabilă care se extinde în sezoanele intermediare. Serbia a înregistrat cea mai mare creștere a vizitelor (+15%), alături de Portugalia (+11%), Muntenegru (+10%), Turcia (+9%) și Malta (+8%). Acestea sunt, de asemenea, destinații populare pentru vacanțe all-inclusive și costuri de călătorie mai accesibile, ceea ce a fost esențial în atragerea călătorilor conștienți de preț, arată sursa citată.

Cum diferă politica din sudul Europei față de situația din Germania

În prezent, Germania, cea mai mare economie a Europei, trage în jos prosperitatea regiunii, punctează analiza New York Times. Țara se luptă în continuare să iasă din declinul economic declanșat de creșterea prețurilor la energie după invazia Rusiei în Ucraina. Situația este validată și de ultimele statistici ale Eurostat care au arătat săptămâna această că producția economică a blocului valutar euro a crescut cu 0,3% în primul trimestru al acestui an față de trimestrul anterior. Economia zonei euro a scăzut cu 0,1% în al treilea și al patrulea trimestru al anului trecut, determinând cu claritate semnele unei recesiuni tehnice.

Germania, care reprezintă un sfert din economia blocului, a evitat cu greu o recesiune în primul trimestru al anului 2024, crescând cu 0,2%. În contrast, Spania și Portugalia s-au extins de mai mult de trei ori mai repede, arătând că economia Europei continuă să crească la două viteze.

„De decenii, Germania a crescut constant, dar în loc să investească în educație, digitalizare și infrastructură publică în acei ani de boom, germanii s-au blazat și au devenit periculos de dependenți de energia rusă și exporturile către China. Rezultatul a fost doi ani de creștere aproape zero, plasând țara pe ultimul loc între colegii săi din G7 și țările din Zona Euro. Când este măsurată de la an la an, economia țării s-a contractat cu 0,2 procente în primul trimestru al anului 2024. Germania reprezintă un sfert din economia totală a Europei, iar guvernul german a prezis săptămâna trecută că economia se va extinde doar cu 0,3 procente pentru anul acesta”, reliefează NY Times.

Economiștii indică probleme structurale, inclusiv o forță de muncă îmbătrânită, prețuri ridicate la energie și taxe, și o cantitate excesivă de birocrație care trebuie abordată înainte de a putea avea loc o schimbare semnificativă. „Practic, Germania nu și-a făcut temele când îi mergea bine,” a declarat Jasmin Gröschl, economist senior la Allianz.

De asemenea, Germania și-a construit economia pe un model orientat spre export, care se baza pe comerțul internațional și lanțurile globale de aprovizionare, care au fost perturbate de conflictele geopolitice și de tensiunile crescânde între China și Statele Unite – cei doi cei mai importanți parteneri comerciali.

În paralel, în Franța, a doua cea mai mare economie a zonei euro, guvernul a redus recent prognozele de creștere. Economia țării s-a extins în primul trimestru cu 1,1 procente față de aceeași perioadă a anului trecut, iar Țările de Jos au ieșit recent dintr-o recesiune ușoară care a lovit anul trecut, când economia s-a contractat cu 1,1 procente. Piața imobiliară olandeză a fost lovită în mod special de politica monetară mai strictă din Europa, arată analiza.

Împreună, economiile Germaniei, Franței și cea a Țărilor de Jos reprezintă aproximativ 45% din produsul intern brut al zonei euro. Atâta timp cât acestea sunt în scădere, creșterea generală va fi moderată, indică analiștii europeni pentru publicația americană.

Care sunt speranțele reale de creștere în același timp a Europei sudice

Deși ratele dobânzilor ridicate au început să încetinească creșterea țărilor de la Mediterană, Banca Centrală Europeană, care stabilește ratele pentru toate cele 20 de țări care folosesc euro, a semnalat că ar putea reduce ratele la următoarea întâlnire de politică monetară de la începutul lunii iunie. Mai mult, inflația în zona euro a fost stabilă la 2,4 procente până în aprilie, potrivit Eurostat, urmând o campanie agresivă a băncii de a coborî prețurile scăpate de sub control în ultimul an.

Analiza NY Times arată că acești indicatori macroeconomici ar trebui să ajute turismul, un motor major de creștere în Spania, Grecia și Portugalia. Aceste țări vor beneficia din ce în ce mai mult de eforturile de a-și diversifica economiile în noi destinații pentru investiții internaționale în fabricație și tehnologie.

În prezent, Grecia, Italia, Spania și Portugalia reprezintă aproximativ un sfert din economia Zonei Euro, fiind, de asemenea, întărite de fondurile de redresare ale UE, care au numărat miliarde de euro în granturi și împrumuturi cu costuri reduse investite în digitalizarea economică și energia regenerabilă.

Dar pentru a asigura că aceste câștiguri nu sunt trecătoare, economiștii spun că țările trebuie să continue cu acest elan și să își sporească mai mult competitivitatea și productivitatea. Șomajul, deși a scăzut semnificativ de la criză, este încă înalt, în timp ce creșterea salariilor pentru multe locuri de muncă nu a ținut pasul cu inflația. „Țările sudice poartă în continuare datorii grele care ridică întrebări despre sustenabilitatea finanțelor lor îmbunătățite. Germania, în schimb, are o limită autoimpusă privind cât poate finanța economia prin împrumut”, arată sursa citată.