Analiză. Piața IT, „motor” în economia românească, dar încă în urma altor state din regiune. Cum stăm în ceea ce privește baza de specialiști, număr de companii, inovație și salarii?

La nivel anului 2020, ultimul an la care ANIS are cifre concrete, industria IT avea în mod direct 130-135.000 de angajați, iar impactul total asupra economiei era de 270.000 de locuri de muncă. Ultima cifră include atât angajații în companiile care au principala activitate în domeniul dezvoltării de software și prestării de servicii IT, cât și locurile de muncă susținute indirect de industria IT românească. Potrivit studiului de impact realizat anul trecut de ANIS, fiecare 10 angajați din industria de software și servicii IT susțin încă 10,5 locuri de muncă în restul economiei românești.

Date mai recente publicate de Eurostat arată că specialiștii ICT în România reprezentau în 2021 mai puțin de 3% din numărul total al angajaților la nivel național. Cea mai mare proporție – 8% – era înregistrată în Suedia, țară urmată de Finlanda , Olanda și Luxemburg. În România însă proporția femeilor din industria ICT este la unul dintre cele mai ridicate niveluri din Europa. Campioană la acest capitol sunt: Bulgaria (28,2%), România (26,0%) și Malta (25,6%).

Din 2012 până în 2022, numărul specialiștilor în TIC în UE a crescut cu 57,8 %, de aproape 7 ori mai mult decât creșterea (8,8 %) pentru totalul locurilor de muncă.

Și în 2022, România e în continuare reprezentată cu un procent de sub 3%, pe penultimul loc în UE – doar Grecia are un procent mai mic, potrivit datelor Eurostat.

• Rata de creștere a efectivului de salariați din industrie în țările din regiune în anii recenți

În industria de software și servicii din România, s-a înregistrat în perioada 2015-2020 cea mai ridicată rată de creștere a numărului de angajați comparativ cu alte industrii din România, potrivit datelor ANIS. Dacă în 2015 aveam 80.000 de angajați în IT, în 2019 cifra ajunsese la 120.000 și 130-135.000 în 2020. Industria IT s-a situat , de altfel, în topul primilor 5 industrii angajatoare în această perioada.

În valori absolute, România are a treia cea mai mare bază de specialiști TIC din ECE după Polonia și Cehia, dar raportat la populația ocupată se situează pe ultima poziție în regiune. Circa 1 din 55 de angajați din România lucrează în industria de SW&IT, peste media ECE de numai 1 din 62 de angajați.

În plus, România a avut în perioada 2014-2019 și una dintre cele mai accelerate rate de creștere a efectivului de salariați din industria de SW&IT ( cca . 11%), doar Polonia și Bulgaria având o dinamică ușor mai ridicată (+12%).

• Numărul de absolvenți în România și în țările din regiune: Locul 5 în UE la ponderea de absolvenți

În 2019, circa 8.700 de absolvenți în învățământul superior au avut specializarea în tehnologia informațiilor și a comunicațiilor, în creștere cu aproximativ. 22% față de 2014. Astfel, circa 7 din 100 de absolvenți din România s-au specializat în tehnologia informațiilor și comunicațiilor, ceea ce plasează România pe locul 5 în UE că pondere a absolvenților TIC în numărul total de absolvenți imediat după țări precum Malta, Estonia, Irlanda sau Finlanda.

Dar numărul de absolvenți TIC crește într-un ritm mai lent comparativ cu evoluția efectivului de salariați , fiind insuficient pentru a acoperi necesarul cantitativ și calitativ de forță de muncă din sector. Disponibilitatea specialiștilor TIC este limitată și din cauza emigrării, un fenomen care afectează întreaga economie.

În 2019, un raport al Băncii Mondiale estima că aproximativ 40% dintre absolvenții de învățământ superior din România cu vârste cuprinse între 24-64 de ani au emigrat. În plus, cererea globală de forță de muncă TIC, precum și gradul general bun de pregătire al capitalului uman român cresc oportunitățile de emigrare. În acest moment, deficitul de forță de muncă în industrie este de cel puțîn 10.000 de specialiști IT.

• Numărul de companii IT&C în țările din regiune. România are densitatea cea mai mică de companii de software și servicii IT din Europa Centrală și de Est

Ecosistemul românesc de companii din industria de software și servicii IT are un ritm mai lent de dezvoltare față de alte țări din regiune. Spre exemplu, Polonia, Estonia și Croația înregistrează cele mai mari creșteri a numărului de firme de SW&IT . Totodată România are densitatea cea mai mică de companii de software și servicii IT din Europa Centrală și de Est.

Cu peste 3.000 de companii software și de servicii IT la 1 milion de locuitori – de circa patru ori mai multe față de România, Cehia este liderul CEE privind dimensiunea acestui sector. Și contribuția la PIB este importantă, Cehia situându-se pe locul 3 din 10 țări din CEE analizate. În Cehia, industria de software și servicii IT atinsese în 2008 aproimativ 1,4% din PIB-ul Cehiei, valoare pe care România a atins-o abia în 2015 (conform contribuție întreprinderiilor cu activitate principală în acest domeniu).

Dezvoltarea industriei de SW&IT din Cehia a fost declanșată în special de investiții străine și susținută de înmulțirea rapidă a companiilor locale, concurența ridicată a mediului de afaceri provocând firmele să devină mai competitive. Cu peste 2.400 de întreprinderi de software și servicii IT la 1 milion de locuitori – de circa 3 ori mai multe față de România, Polonia converge către țări că Estonia, Cehia, Slovenia. Polonia surclasează România în ceea ce privește densitatea întreprinderilor din industria de software și servicii IT. În ultimii ani, ecosistemul de startup-uri din Polonia a început să aibă acces la din ce în ce mai mult capital pentru a se dezvolta.

România prezintă o performanță destul de scăzută în materie de inovație, având cea mai mică pondere a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare în PIB din UE.

“Față de țările axate pe inovare (Estonia, Cehia, Slovenia), România are un decalaj semnificativ de recuperat (și, implicit, loc de dezvoltare) în ceea ce privește pregătirea economiei pentru transformarea digitală și capacitatea de inovare – condiții esențiale pentru atingerea unui nou stadiu de dezvoltare a industriei de SW&IT”, transmit reprezentanții ANIS.

România, țara din Europa care alocă cei mai puțini bani publici pentru cercetare, potrivit celor mai recente date Eurostat. În 2022, țările UE cu cele mai mici alocări bugetare pentru cercetare și dezvoltare pe persoană au fost România (17,6 euro pe persoană), Bulgaria (27,3 euro) și Letonia (49,6 euro).

• Venituri. România ocupă locul 16 într-un top al salariilor ajustate pentru programatorii junior

Angajații din IT înregistrează o medie salarială netă, la nivel național, de 6.300 de lei pe lună, potrivit datelor Salario.ro, comparatorul salarial dezvoltat de eJobs România. Asta în condițiile în care așteptările pe care le au candidații din acest domeniu ajung o medie netă de 9.000 de lei pe lună, conform aceleiași surse. Un software developer, spre exemplu, intră într-o medie netă, la nivel național, de 7.500 de lei, un programator full stack – 7.100 de lei, iar un programator Java 6.000 de lei. Cel mai bine plătiți sunt arhitecții IT, care vin cu o medie salarială de 15.000 de lei pe lună, în timp ce un QA tester poate câștiga un salariu de aproximativ 4.500 de lei, iar un web developer 5/500.

În România, un programator fără experiență câștigă un salariu net anual estimat la 11.300 euro, plasând țara noastră pe locul 25, arată o analiză Codecool. Ne menținem, și în 2022, în fața unor țări precum Polonia, Ungaria, Bulgaria, Lituania, în ceea ce privește salariilor programatorilor junior dar și cei cu experiență profesională.

Dacă ne uităm la salariile ajustate la nivelul de trai din țările analizate, România urcă câteva poziții, ajungând să ocupe locul 16, surclasând veniturile din țări ca Irlanda, Cehia, Grecia.

Studiul arată că salariul unui programator începător din România este mai mare cu 25% decât cel al unui programator din Polonia sau Croația, și cu peste 15% mai mare decât salariile din Bulgaria și Grecia.