Finlandezii de la Wartsila anunţă noi detalii despre ingineria celei mai mari nave electrice din lume, cu baterii uriaşe la bord | PiataAuto.md - Site-ul lumii auto din Moldova

25 August 2023, 17:07
Ilie Toma

În lume există deja câteva nave cu propulsie electrică şi energie stocată în baterii, câteva din ele fiind chiar construite la şantierele navale din România. Una din ele e Yara Birkeland, o navă care mai e condusă şi autonom, pe deasupra, şi care transportă containere în Norvegia, pe distanţă scurtă, având o baterie de 7 MWh la bord. Alte două feriboturi electrice identice, construite în România, au fost livrate în Canada şi aşteaptă să intre în operare, având baterii de 4,6 MWh capacitate. Aceste ambarcaţiuni electrice, însă, sunt extrem de mici în raport cu scara navei celor de la Buquebus, construită acum de australieni de la Incat Tasmania. Finlandezii de la Wartsila au anunţat că ei au fost aleşi să livreze motoarele electrice şi bateriile pentru noua navă electrică, care va fi şi cea mai mare din lume, iar odată cu asta au dezvăluit şi noi date din ingineria acestei nave.

Unele informaţii despre această navă le ştiam din ianuarie, când cei de la Incat au anunţat că viitorul proprietar, compania sud-americană Buquebus, a decis să transforme nava cu numele de cod Carena 096 dintr-una cu propulsie pe gaz natural lichefiat într-una electrică. Atunci şeful Incat, Rober Clifford, el însuşi un pasionat al propulsiei electrice, dezvăluise câteva detalii, cel mai intrigat fiind faptul că noua navă va avea 400 de tone de baterii la bord! Dar tot el spunea că asta nu e grav, întrucât renunţarea la sistemul de propulsie. LNG presupune eliminarea a 500 tone de pe nava uriaşă, aşa că ea nu trebuia să devină mai grea. Nu ştiam capacitatea de stocare a bateriei, sau consumul, iar propulsia urma a fi asigurată de două electromotoare. Ei bine, între timp unele lucruri s-au schimbat, odată cu contractarea finlandezilor de la Wartsila pentru livrarea componentelor cheie din sistemul de propulsie.

Foto: Viziune în construcţia noii nave electrice, celei mai mari din lume

Finlandezii au decis să schimbe sistemul de propulsie electrică, pentru a-l face mai eficient în consum. Acesta nu va mai avea 2 electromotoare, ci 8 electromotoare mai mici, parte a 8 sisteme de jeturi cu pompă WXJ-1100. Aceste motoare permit un diapazon mult mai mare de putere împreună, dar şi manevrabilitate a navei, sporind eficienţa de consum a acesteia. Wartsila nu confirmă puterea unui motor, dar pentru asemenea construcţii tot Wartsila are tabele ce recomandă o putere maximă de circa 3,1-3,2 MW putere per motor. Asta ar însemna circa 25 MW putere maximă, deci ceva mai mult decât se anunţa iniţial, însă puterea nominală de croazieră poate fi comparabilă, până la 5-10 MW folosiţi în mediu.

Foto: Cele 8 motoare ale navei electrice

Finlandezii au mai anunţat acum şi capacitatea de stocare totală a bateriilor de la bord — 40 MWh. Deci e cam de 6-10 ori mai mult decât cele mai mari baterii actuale de pe navele electrice, dar acest lucru era oarecum clar şi din cele 400 tone anunţate anterior. Totuşi, finlandezii nu anunţă dacă cei 40 MWh de acum au rămas la aceeaşi greutate, sau dacă au adăugat mai mult, luând în considerare că puterea motoarelor en pic mai mare. Dacă ar fi să calculăm densitatea energetică la 40 MWh şi 40 de tone, ar însemna 100 Wh/kg, deci baterii nu foarte avansate la acest capitol. Dar, întrucât e vorba de 40 de tone de baterii, s-a optat probabil nu tocmai pentru cele mai dense şi scumpe baterii. Oricum, le-am adresat finlandezilor întrebări suplimentare la acest capitol şi vom reveni cu actualizări când le vom primi.

Nava e una cât se poate de mare, având 130 metri lungime şi transportând 2.100 pasageri la bord, dar totodată şi 225 de automobile. Ea va munci în rol de feribot între Buenos Aires, Argentina, şi Montevideo, Uruguay, pe o distanţă de circa 200 km de navigare. Marea enigmă e pentru ce autonomie ajung cei 40 MWh de electricitate, dacă ruta e de doar 200 km, şi ce consum uriaş ar însemna asta în rezultat. Nu ştim exact ce rezerve au luat în calcul finlandezii şi australienii, noi estimăm că autonomia acestei nave ar trebui să fie de minim 2 curse, pentru dus şi întors, cu vreo 5% de rezervă cel puţin, deci vreo 420-450 km cel puţin. Poate maxim 500 km, dar astea sunt estimările noastre generoase, în timp ce am solicitat datele exacte de la finlandezi. La 40 MWh şi chiar şi o autonomie generoasă de 500 km, asta înseamnă un consum de circa 8 MWh/100 km, sau 8.000 kWh/100 km.

Judecând că motoarele ar putea opera la vreo 5 MW putere de croazieră şi ar consuma 5 MWh de electricitate pe oră, iar nava ar trebui să facă întregul traseu de 200 km cam în 4 ore, putem estima un consum de 20 MWh/200 km, ceea ce ar rezulta în 10 MWh/100 km. Deci, cel mai probabil, consumul realist e undeva între 8 şi 10 MWh per suta de kilometri navigaţi. Poate suna mult, dar dacă e să comparăm cu tonele de diesel consumat, matematica ar trebui să iasă tot în favoarea propulsiei electrice, or, finlandezii spun că electromotoarele lor cu jet vor oferi un randament final de 90% pe această navă, în timp ce motorul diesel naval cu cel mai mare randament din lume, construit tot de Wartsila, are 50,7% randament, el deţinând şi recordul mondial la randament pentru motoarele cu ardere internă. Deci, se pare că cifrele celei mai mare nave electrice din lume sunt copleşitoare acum, dar tot se găsesc argumente pentru ele.