Câte știm despre trecutul nostru îndepărtat? Oare știm ce ofrande le făceau romanii zeilor? Știm, oare, cum își vopseau femeile pe atunci hainele cu vopsele obținute din plante? Dar câte știm despre trecutul nostru apropiat, despre modul în care oamenii își sculptau experiențele cotidiene în lemn, despre procesul de coacere a pâinii? Nu destule. Festivalul 11R – Roman, Renaștere, Rural și-a deschis porțile sâmbătă, 5 august, și i-a primit pe toți cei interesați de propria istorie.
Seria de fotografii expuse într-o clasă a școlii din Călugăreni este o pagină din istoria noastră, o pagină care trebuie studiată, atinsă și înțeleasă cu orice preț. Fotograful Bálint Zsigmond, alături de etnograful Barabás Laszló i-au făcut o vizită sculptorului Nagy Laszló, în primăvara anului 1988, an în care sculptorul avea 87 de ani. Din păcate, din ceea ce mi-a spus Bálint Zsigmond, fotografiile făcute de el ar fi probabil ultimele cadre ale sculptorului, murind câteva luni mai târziu, în toamnă.
Operele lui Nagy Laszló se află la granița dintre etnografie și arta naivă, o formă de artă al cărei autor nu are pregătire artistică formală. Arta sa îmbină cele două elemente, fiind o îndeletnicire transmisă din generație în generație și ilustrând episoade din viața cotidiană a spațiului rural, a Văii Nirajului. Astfel, el a transmis mai departe plăcerea sculpurii în lemn, predând sculptură elevilor din școala din Mătrici.
L-am rugat pe Bálint Zsigmond să-mi ofere un mic tur al fotografiilor expuse, să-mi explice câte puțin despre munca sculptorului. Ceea ce nu știam eu este că Bálint Zsigmond este un domn foarte modest, având cel puțin un lucru în comun cu sculptorul, și anume: amândoi munceau din pură pasiune. Fotograful târgumureșean Bálint Zsigmond își profesează pasiunea de peste 50 de ani, fotografiind în mod special zone rurale, suprinzând vechile obiceiuri și promovând „vechii” oameni. Având multe expoziții în toată țara, dar și în Franța și în altă țări, fotograful este el însuși o pagină de istorie prea importantă pentru a nu o deschide.
De-a lungul vieții sale, mi-a povestit fotograful Mihai Bartoș, Bálint Zsigmond a călătorit în toată țările, în locuri unde mulți nu ajung, în satele îndepărtate de zumzetul tehnologiei, unde obiceiurile noastre sunt păstrate ca o zestre, pregătite pentru a fi date următoarei generații.
Revenind asupra expoziției ce ilustrează frumoasa dedicare și muncă a sculptorului Nagy Laszló, Bálint Zsigmond mi-a vorbind cu răbdare și pasiune despre operele pe care le-a fotografiat în Mătrici.
„Au trecut mulți ani de atunci. După cum am socotit, au trecut vreo 35 de ani de când am fost la Mătrici, la Nagy Laszló cu colegul meu, doctor în etnografie. El a făcut un interviu și a apărut într-o revistă, Új élet. Între timp, eu făceam fotografiile – nu fotografiam numai lucrările lui, ci și unele fragmente cu ochelarii săi, cu mâinile sale, cu sculele sale”, mi-a povestit fotograful.
Istoria ia viață în operele lui Nagy Laszló, acesta sculptând noi modele și având un stil unic. Una din lucrările sale, o coloană frumoasă, sculptată cu atenție, ilustra un mic fragment istoric: istoria mocăniței ce funcționa pe ruta Târgu Mureș – Praid. Alte opere prezentau viața țăranilor de atunci, de la începutul secolului XX: cum făceau aceștia agricultură, cum lucrau, ce făceau ei zi de zi, chiar și portrete de familie. Apoi, am întrebat despre omul Nagy Laszló.
„Era foarte amabil, foarte simpatic. Povestea multe lucruri, așa cum erau pe vremuri bătrânii”, și-a amintit cu drag Bálint Zsigmond.
Alexandra BORDAȘ
Post-ul FOTOREPORTAJ. Expoziție specială la Festivalul Roman 2023 apare prima dată în Stiri din Mures, Stiri Targu mures – Liderul presei muresene.
Această știre este preluată.
Sursa acestei stiri: FOTOREPORTAJ. Expoziție specială la Festivalul Roman 2023
Autor: redactia
