Care sunt lecțiile recesiunii din Japonia. Impactul real și imediat al devalorizării yenului asupra piețelor globale de capital

Autoritățile japoneze se confruntă cu o presiune puternică în combaterea deprecierii susținute a yenului, în timp ce traderii scad valoarea monedei așteptându-se ca Banca Centrală să nu coboare prea curând ratele dobânzilor. Deși situația în țară este foarte delicată, atitudinea istoric foarte prudentă a Băncii Japoniei va putea interveni la nivel domestic pentru a opera reglaje ale recesiunii în curs.

Cu toate acestea, economiștii spun că fluctuațiile yenului influențează deciziile investitorilor internaționali, afectând fluxurile de capital și valoarea relativă a monedelor, în contextul unei politici monetare divergente între Japonia, SUA și Uniunea Europeană.

Potrivit unei analize monetare realizată de Reuters, Japonia a cumpărat yen în septembrie 2022, prima sa incursiune pe piață pentru a-și stimula moneda din 1998 încoace, după o decizie a Băncii Japoniei (BOJ) de a menține politica sa monetară ultra-relaxată care a dus yenul la un minim de 145 la 1 în paritate cu dolarul american. Ulterior, în luna octombrie, banca centrală a intervenit din nou după ce yenul a scăzut la un minim de 32 de ani de 151,94 în relație cu moneda americană.

În contextul în care Ministerul Finanțelor a vândut yen pentru a preveni creșterea acestuia și daunele suferite de economia asiatică atât de dependente de export prin faptul că face bunurile japoneze mai puțin competitive pe plan internațional, devalorizarea yenului este acum văzută ca fiind deosebit de problematică, explică economiștii Reuters. Tot mai multe firme japoneze și-au mutat producția în străinătate și economia depinde foarte mult de importurile de bunuri, de la combustibil și materii prime până la piese pentru mașini.

Piețele de capital în relație cu yenul japonez

Deprecierea yenului favorizează profiturile exportatorilor japonezi și turismul, valutele străine având o putere de cumpărare mai mare în Japonia. Însă, această tendință are un impact negativ asupra gospodăriilor, mărind costurile importurilor și presând bugetele familiilor, arată analiștii.

În ceea ce privește impactul acestei devalorizări asupra piețelor de capital, moneda japoneză a fost într-o tendință descendentă constantă de mai bine de trei ani, pierzând aproximativ o treime din valoarea sa de la începutul anului 2021. De asemenea, yenul are cea mai scăzută rată a dobânzii dintre valutele G10, ceea ce încurajează investitorii să împrumute yen la costuri reduse și să îl vândă pentru a investi în valute cu randamente mai mari, contribuind la scăderea prețului său, potrivit unei alte relatări Reuters.

Aceste tranzacții, cunoscute sub numele de „carry trade”, sunt deosebit de atractive atunci când volatilitatea pe piețele globale este scăzută, cum este cazul în prezent, diferența fundamentală a ratelor dobânzilor fiind un motor principal al pieței. Ratele dobânzilor la împrumuturi pe termen scurt sunt menținute sub 0,1% și nu se așteaptă să crească semnificativ. În contrast, ratele dobânzilor pe termen scurt în SUA sunt între 5,25-5,5%, iar o reducere a ratelor dobânzilor în SUA nu este anticipată până în septembrie sau noiembrie, arată sursa citată.

Banca Centrală a Japoniei a făcut o schimbare calificată de economiști drept istorică atunci când s-a decis ieșirea din politica ratelor dobânzilor negative în martie. Totuși, această mișcare a fost atât de anticipată, spun economiștii, încât nu a pus pe masă perspectivele unor majorări viitoare substanțiale ale ratelor, lăsând investitorii în confortul de a-și mări pozițiile scurte asupra yenului. Pozițiile scurte pe yen, ca valoare, au atins un maxim al deceniului în aprilie.

Pe de altă parte, imaginea ratelor dobânzilor menține de asemenea capitalul marilor investitori japonezi în străinătate, acolo unde pot obține randamente mai bune. Japan Post Bank și Japan Post Insurance, printre cele mai mari instituții financiare, au comunicat Reuters că portofoliile lor nu vor suferi schimbări radicale ca răspuns la schimbarea politicii BOJ.

Rata de schimb yen-dolar a depășit nivelul care a determinat intervenția în 2022, iar piețele sunt în alertă în legătură cu potențiala achiziție de yen de către guvern pentru susținerea monedei. Ministrul Finanțelor, Shunichi Suzuki, a promis „acțiuni decisive” împotriva mișcărilor speculative la sfârșitul lunii martie, un limbaj care a precedat intervențiile anterioare de cumpărare a yenului. Astfel, traderii sunt acum atenți la intervalul 153-155 ca o zonă roșie pentru intervenție.

Apoi, în ceea ce privește schimbul valutar, dolarul american are mai multă putere de cumpărare decât oricând în ultimele generații, determinând un avânt al turismului. Japonia a înregistrat un excedent al contului curent timp de 13 luni, ajutat și de veniturile din turism, iar numărul de 2.79 milioane de vizitatori din februarie a stabilit un record pentru această lună. Cu toate acestea, consumul intern rămâne un punct slab în cadrul fragilului proces de recuperare economică a Japoniei, gospodăriile fiind în mare parte importatoare nete și confruntându-se cu prețuri mai mari datorate slăbiciunii yenului.

Pe plan internațional, unii analiști sugerează că slăbiciunea yenului japonez ar putea să erodeze avantajul competitiv al producătorilor chinezi și speculează că aceasta ar putea sta la baza recentelor scăderi ale yuanului, deși autoritățile din China mențin un control strict asupra monedei.

Recesiunea din Japonia în raport cu SUA și Zona Euro

Potrivit unei analize realizate de think tank-ul pe politici publice Research Institute of Economy, Trade and Industry în 2022, la începutul perioadei de criză a monedei, cercetătorii au trasat legături între devalorizarea yenului japonez și recesiunea din Japonia și implicațiile complexe asupra monedei euro, a dolarului american și, în extindere, asupra economiilor europene și a Statelor Unite. Această dinamică se datorează în mare parte așteptărilor de diferențiere continuă între politica monetară a Japoniei și cea a Statelor Unite, ceea ce afectează cursul de schimb anticipat și riscurile înregistrate de piețele financiare. Deși diferența de rată a dobânzii dintre Japonia și SUA este un factor, majoritatea schimbărilor ratei de schimb sunt atribuite așteptărilor privind viitoarea rată de schimb și modificările premiului pentru risc, cum ar fi creșterea riscului de volatilitate a schimbului și o scădere a toleranței la risc, arătau atunci economiștii japonezi.

Mai mult, încă de atunci, dar cu atât mai mult în 2024, din perspectiva economiei japoneze, devalorizarea yenului afectează stilul de viață al cetățenilor săi, atât în interiorul cât și în afara țării, influențând negativ standardul de viață și economiile diplomaților japonezi care locuiesc în străinătate, potrivit The Diplomat. Această slăbiciune a yenului, în ciuda unei inflații globale și a menținerii de către Banca Japoniei a unei politici monetare expansioniste, poate indica, potrivit sursei citate, o abordare prudentă a băncii centrale japoneze față de inflație și politicile sale monetare.

Relativ la moneda euro, yenul japonez s-a depreciat cu 17.2% între 2013 și 2023, trecând prin fluctuații periodice de apreciere și depreciere. Date Eurostat sugerează că, în ciuda unei tendințe generale de depreciere a yenului față de dolarul american, relația dintre yen și euro a fost mai echilibrată, cu perioade de apreciere ale euro față de yen, în special în ultimii ani.

Per total, impactul asupra economiei europene și a dolarului american poate fi analizat mai ales prin prisma diferențelor de rată a dobânzii și a poziționării yenului ca o valută atractivă pentru tranzacții de carry trade, definite mai sus, Cu toate acestea, este important de avut în vedere faptul că, în contextul unei politici monetare divergente între Japonia, SUA și Europa, fluctuațiile yenului influențează deciziile investitorilor internaționali, afectând fluxurile de capital și valoarea relativa a monedelor.

Pe măsură ce Japonia încearcă să abordeze aceste provocări prin intervenții în piața valutară și politicile monetare, efectele pe termen lung ale acestor acțiuni atât pentru economia internă, cât și pentru relațiile sale economice externe nu vor întârzia însă să apară. Având în vedere contextul actual, o devalorizare continuă a yenului ar putea influența negativ costurile de import pentru Japonia, crescând presiunile inflaționiste, în timp ce, pentru SUA și Europa, aceasta poate oferi oportunități prin avantaje competitive pentru exportatori. Mai ales într-un climat socioeconomic global atât de tensionat între Europa și China, când vine vorba de piețele de import-export.