Între bani și sănătatea comunității tale – Dorian Popa VS. Silviu Faiăr și Zoso

1627 citiri

Jocurile de noroc sunt o problemă majoră în România de ani buni dar opinia publică, presa și clasa politică au început să acorde atenție fenomenului abia în ultima perioadă.

Două cazuri petrecute în acest an au prezentat publicului dramele prin care trec dependenții de ”păcănele” (Un bărbat s-a legat cu cătușe pe șina metroului, la Piața Unirii 2. Purta o pancartă pe care scria „Opriți păcănelele“ și Tânăr mort după ce şi-a dat foc în faţa unei săli de jocuri de noroc din Râmnicu Vâlcea, era elev al liceului aflat în apropiere şi ar fi recurs la gestul extrem după ce ar fi pierdut 3.000 de lei la păcănele.)

Deși vorbim de un fenomen larg răspândit, vedem reclame la fiecare pas și la fiecare site deschis, statul român nu dispune de prea multe statistici despre jocurile de noroc.

Știm că în România sunt peste 12.000 de săli de pariuri sportive, bingo, cazinou și loterie iar conform statisticilor oficiale sunt 100.000 de dependenți de jocuri de noroc, însă realitatea poate să fie mult diferită.

Singurul studiu de pe piața românească despre dependența de jocuri de noroc este unul făcut în 2016, la comanda industriei, și chiar dacă luăm de bune datele, ele sunt mult prea vechi ca să corespundă cu realitatea de azi.

În anul 2019 s-a făcut un sondaj/studiu la nivel european iar datele pentru România arătau că 25% dintre elevii de 16 ani au participat la jocuri de noroc pe bani. Procentul este mai mare pentru băieți – 35% și mai mic pentru fete – 14%.

Deși nu avem statistici recente pentru România, putem să vedem statisticile din Marea Britanie. În UK se estimează că un minor ia contact săptămânal cu cel puțin două anunțuri publicitare la jocurile de noroc, deși legea interzicea oricărei persoane sub 25 de ani să apară în reclame, la fel și celebrităților, le este interzis să promoveze ”păcănele”.

În România jocurile de noroc sunt promovate de Primăria București, Naționala de fotbal, de Liga 1, de vedetele ”generației de aur”, de cântăreți, actori și mai ales de influenceri. În acest context, putem doar să ne întrebăm de câte ori pe zi vede un copil din România o reclamă la jocuri de noroc? Cât de des aude ”joacă, joacă, joacă” sau ”bonusuri de bun venit” și ”rotiri gratuite”?

Cum să-ți îmbolnăvești fanii?

Industria jocurilor de noroc a reușit în România să profite de toate lacunele sistemului, astfel au ajuns influenceri cu public 14+ să promoveze agresiv păcănelele.

Conflictul dintre Dorian Popa și cei care sunt împotriva campaniilor agresive pentru jocurile de noroc, Faiăr și Zoso, a făcut multă gălăgie în mediul online (în special Youtube, TikTok și Twitch) dar a fost prea puțin vizibil în zona mainstream și pentru publicul 30+.

Dincolo de conflictul lor, argumentul principal adus de Zoso și Faiăr în discuție este că influencerul care promovează jocuri de noroc își îmbolnăvește propriul public.

Statisticile la nivel internațional arată că:

• 50,2% dintre toți jucătorii de păcănele au probleme cu dependența de jocurile de noroc.
• Păcănelele crează cea mai mare dependență – 74% dintre jucătorii dependenți joacă și la păcănele.
• 77% dintre dependenții de jocuri de noroc joacă online.
• Rata sinuciderilor în rândul celor dependenți de jocuri de noroc este de 15 ori mai mare decât în rândul populației generale.

Dincolo de campania de public shaming cu emoticonul farfuriei goale, semn pentru foamea de bani a celor care promovează ”păcănele”, este important că în mediul online, acolo unde este cea mai agresivă formă de promovare a jocurilor de noroc, cineva a luat atitudine.

Mișcarea din online poate să fie doar începutul unei platforme în care cu toții să spunem că Primăria București nu are nevoie de bani din păcănele, Naționala de fotbal a României nu are nevoie de bani din păcănele iar clasa politică să uite puțin de lobby-ul industriei și să-și pună problema că o generație de păcăniști nu le va putea plăti pensiile speciale.

Cristian Rosu este expert in comunicare si analist politic. De-a lungul timpului a publicat articole si analize in mai multe publicatii din Romania si strainatate (Huffington Post, EuropeanTimes, New Europe). Este absolvent al Facultatii de Filosofie din cadrul Universitatii Bucuresti, specializarea Studii Europene.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.