Cum a ajuns economia Turciei să se lupte cu o inflație de 58%. Prognozele economiștilor pentru 2024, în contradicție cu cifrele promovate de noul guvern

Rata inflației din Turcia a atins 58,9% în august față de aceeași perioadă a anului trecut, cel mai înalt nivel din decembrie 2022. În timp ce prețurile au crescut cu aproape 60% în comparație cu august 2022, lira turcească continuă să se deprecieze.

După o politică subversivă de scădere puternică a ratelor dobânzilor începând din 2019, împotriva valului de creșteri din Uniunea Europeană condamnate de guvernul de la Ankara, președintele turc a sprijinit recent o creștere a dobânzilor propusă de noul ministru al Finanțelor și noul guvernator al Băncii Centrale, puși în funcție după victoria lui Erdogan din mai. În timp ce guvernul proiectează o scădere a inflației la 33% în 2024, până la 15% în 2025, economiști independenți și reprezentanți ai băncilor externe calculează cote de creștere dramatică, cu vârfuri inflaționiste de până la 73% în primăvara lui 2024, conform J.P. Morgan.

După opt luni de scădere, inflația a început să accelereze din nou în iulie, ajungând la 47,8% față de aceeași perioadă a anului precedent. Cel mai scăzut nivel într-un an și jumătate a fost de 38,2% față de iunie 2022, în timp ce cel mai înalt nivel a fost de 85,5% în octombrie 2022. Deși cifrele oficiale sunt ridicate, acestea s-ar putea să nu dezvăluie în totalitate problema, susține Euronews. Economiști independenți din cadrul Turkey Inflation Research Group (ENAG) estimează că creșterea anuală a prețurilor pentru consumatori poate ajunge chiar și la 128%.

La sfârșitul lunii iulie, când inflația a început să accelereze din nou, banca a revizuit prognozele, afirmând că inflația va atinge 58% până la sfârșitul anului 2023 – mai mult decât dublul prognozelor anterioare – înainte de a reveni la „stabilitate” din 2025.

Schimbarea politicii monetare a Băncii Centrale în ultimul ceas

În pofida unei politici contrare valului european de creșteri ale ratelor dobânzilor pentru a gestiona inflația ridicată, președintele Erdogan a refuzat mult timp să subscrie acestei politici monetare. Cu toate acestea, Banca Centrală Turcă a crescut rata sa de dobândă principală de la 8,5% la 25% începând din iunie pentru a reduce inflația și pentru a încerca să mențină stabilitatea prețurilor de consum.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat că este necesară o „politica monetară strânsă” pentru a reduce inflația, marcând aparent o schimbare de poziție pentru un lider care a frustrat investitorii timp îndelungat prin susținerea costurilor foarte scăzute ale împrumuturilor, arată un comunicat Bloomberg preluat de Yahoo News.

„Vom reduce inflația la cifre la o singură cifră cu sprijinul contracției monetare și vom îmbunătăți situația financiară curentă”, a spus acesta în timp ce guvernul său a prezentat obiective economice pentru următorii trei ani.

Președintele turc, care a câștigat realegerea în mai pentru a-și prelungi mandatul în a treia decadă, este cunoscut ca un adversar autodeclarat al ratelor ridicate ale dobânzii. Acesta a demis trei guvernatori ai Băncii Centrale în ultimii ani pentru că nu au urmat linia sa, arată Bloomberg.

Turcia se confruntă cu inflație cu două cifre neîntreruptă încă de la sfârșitul anului 2019, ceea ce a dus la un nivel de trai dificil de suportat pentru familii în întreaga țară.

Situația lirei turcești în prezent și alegerile locale din 2024

Lira a crescut inițial după ce Erdogan a vorbit la Ankara, dar mai târziu a scăzut. Pe 5 septembrie, moneda era tranzacționată cu o ușoară scădere de 0,1%, la 26,8 lire turcești per dolar, iar în acest an a scăzut cu peste 30%.

Stabilizarea de scurtă durată a lirei sugerează că Turcia va avea nevoie de mai mult decât semnale verbale pentru a atrage înapoi investitorii după ani de schimbări bruște de politică care au afectat credibilitatea. Mai mult, ratele dobânzilor pentru creditele turcești rămân printre cele mai negative din lume când sunt ajustate pentru inflație, în ciuda creșterilor recente.

Erdogan a reorganizat echipa sa economică imediat după victoria sa electorală din mai 2023, numindu-l pe Mehmet Şimşek, un fost strateg al obligațiunilor de la Merrill Lynch, în funcția de ministru al Finanțelor, și pe Hafize Gaye Erkan, care a lucrat la Goldman Sachs Group Inc., în funcția de guvernator al băncii centrale.

Duoul a supervizat o creștere semnificativă a ratelor dobânzilor-cheie în țară, impunând un control sporit al statului asupra piețelor financiare începând din iunie. Cu toate acestea, până acum, Erdogan a insistat că viziunile sale privind politica monetară nu s-au schimbat. „Oamenii nu ar trebui să aibă iluzii că președintele se îndreaptă spre o schimbare serioasă a politicilor de monetare privind dobânzile”, a declarat președintele pe 14 iunie. „Sunt aceleași”.

Ultimele sale comentarii sunt un semnal că Erdogan este un susținător activ al lui Şimşek și Erkan, conform lui Timothy Ash, un analist al piețelor emergente la RBC Bluebay Asset Management. Cu toate acestea, este posibil ca „provocările economice să fie acum prea dificile chiar și pentru noua echipă de guvernanți”. Turcia are nevoie de rate „mult mai mari” și de obținerea rapidă a unui „ancoraj extern” sub formă de finanțare de la Fondul Monetar Internațional sau statele din Golf, sugerează Ash, citat de Bloomberg.

Turcia este programată să organizeze alegeri locale în martie. Schimbarea poziției președintelui vizavi de politica monetară, arată jurnaliștii Reuters și Bloomberg, după ce acesta a stimulat timp de ani de zile stimulentele monetare înainte de alegeri și dorește să recâștige de partea partidului său Istanbulul, care este în prezent condus de către opoziție.

Perspectiva pesimistă a evoluției prețurilor de consum și a inflației

Guvernul a oferit o perspectivă pesimistă asupra inflației dar care nu se suprapune cu analizele economice non-guvernamentale. Reprezentanții executivului au revizuit în creștere proiecția pentru sfârșitul anului la 65%, față de 25%. Autoritățile monetare turcești se așteaptă ca creșterea prețurilor să atingă vârful în trimestrul al doilea al anului viitor și să scadă la 33% la sfârșitul lui 2024. Proiecția pentru sfârșitul anului 2025 este de 15%. Aceste prognoze privind inflația pentru următorii doi ani sunt în concordanță cu cele ale guvernului.

Prognoza efectuată de economiștii J.P. Morgan citați recent de Reuters sa privind inflația la sfârșitul anului la 65% față de 62%, cu estimarea că rata anuală va atinge acum un vârf de 73% în mai 2024, conform băncii Wall Street.

Banca a afirmat, de asemenea, că vede riscuri crescute pentru prognoza sa privind fluctuațiile politicii monetare până la sfârșitul anului, prezicând că rata dobânzii-cheie a băncii centrale va ajunge la 45% la sfârșitul anului viitor, în loc de estimările anterioare de 40%. „Indicele prețurilor de consum din august sugerează un proces de dezinflație prelungit”, a declarat Fatih Akcelik de la JPMorgan într-o notă adresată clienților băncii.

Produsul Intern Brut va crește cu 4,4% în acest an, în scădere față de prognoza de 5% din raportul anterior, conform unei prezentări făcute de Vicepreședintele Cevdet Yilmaz. Și pentru anul viitor, guvernul vede economia de 900 de miliarde de dolari în creștere cu 4%, în comparație cu 5,5% anterior.