Mașinile electrice au rămas fără suflu în Europa. Entuziasmul tehnologic s-a terminat și a apărut problema prețului

Ritmul de creștere al vânzărilor mașinilor electrice s-a redus substanțial de la valorile amețitoare din prima parte a anului trecut. Reducerea cererii preocupă producătorii auto, care s-au angajat într-un adevărat război al prețurilor, mai ales că încep să simtă și concurența mărcilor chinezești.

Chiar dacă înmatriculările de mașini electrice au crescut anul trecut cu aproape 30%, potrivit datelor Asociației Constructorilor Auto Europeni, evoluția pieței reprezintă o dezamăgire pentru constructori, analiști și alți observatori, având în vedere că există un decalaj semnificativ între așteptări și realitate.

De la un ritm de creștere lunar de 60% – 100% în prima parte a anului trecut, avansul vânzărilor de vehicule electrice s-a redus la sub 30% în a doua jumătate din 2023, iar în decembrie piața a scăzut cu 25%. A fost primul declin înregistrat pe acest segment al pieței din 2020, când pandemia a afectat vânzările.

Evoluția amenință să încetinească adoptarea vehiculelor electrice, în condițiile în care Uniunea Europeană va interzice vânzarea mașinilor cu motoare pe combustie din 2035.

Dar de ce nu se mai înghesuie europenii să cumpere mașini electrice?

Pentru primul val de vehicule electrice, producătorii de mașini s-au putut baza pe pasionații de tehnologie pentru a crește volumele. Dar acum, în următoarea fază, constructorii trebuie să-i atragă pe șoferii mai atenți la costuri, dintre care mulți sunt sceptici la noutățile tehnologice.

Practic, acum prețul face diferența. Iar vehiculele electrice sunt mai scumpe decât modelele similare cu motoare termice.

Cele mai recente date ale companiei de consultanță Jato Dynamics arată că, în Europa, prețul mediu al unei mașini electrice era în prima jumătate a anului 2022 de aproape 56.000 de euro. Comparativ cu o mașină similară cu motor pe benzină, costul este cu 27% mai mare.

Iar după creșterea dobânzilor, costurile cu finanțarea achiziției au crescut, ceea ce adaugă o presiune suplimentară pe consumatori.

În plus, șoferii nu se vor mai baza atât de mult nici de sprijinul statului la achiziția unei mașini electrice. În multe state subvenția s-a redus, precum în România și Franța, sau chiar a fost eliminată, așa cum s-a întâmplat în Germania, cea mai mare piață auto europeană.

O altă problemă pe care o întâmpină șoferii este infrastructura de încărcare. Potrivit European Alternative Fuels Observatory, în Uniunea Europeană erau la sfârșitul anului trecut 630.000 de stații publice de încărcare. Însă aproape două treimi dintre acestea erau în doar trei țări: Țările de Jos (144.453), Germania (120.625) și Franța (119.255). În restul statelor, acoperirea e relativ scăzută. De exemplu, în România sunt doar 2.723 de puncte de încărcare.

Dar, chiar dacă numărul stațiilor de încărcare crește de la an la an (+6,6% în 2023), numărul lor este în continuare redus.

O analiză realizată de McKinsey sugerează că Uniunea Europeană va avea nevoie de cel puțin 3,4 milioane de puncte de încărcare publice operaționale până în 2030 pentru a permite trecerea completă de la mașinile cu motoare cu ardere internă la vehiculele electrice. Practic, în cei șase ani care ne despart de acel moment, ar trebui instalate 2,77 milioane de stații de încărcare. Asta înseamnă aproape 462.000 pe an, sau 38.500 în fiecare lună.

E o sarcină aproape imposibilă, având în vedere și investițiile de care e nevoie: 240 de miliarde de euro pentru stații, îmbunătățirea rețelei electrice și creșterea capacităților de generarea a energiei regenerabile care să acopere consumul mașinilor electrice.

De asemenea, faptul că tehnologia mașinilor electrice este încă la început îi determină pe unii consumatori să amâne momentul achiziției. Schimbările rapide ale tehnologiei în această fază ar face ca peste 2-3 ani să poată cumpăra o mașină cu o autonomie mai mare, la un preț mai redus, bucurându-se în același timp de o infrastructură de încărcare extinsă.

Pe lângă acestea, există și motive secundare. Printre cele mai importante sunt îngrijorările cu privire la autonomie, care deocamdată e mai mică decât cea a mașinilor clasice, deprecierea ridicată și riscul de daună totală chiar și în cazul unui accident nu foarte grav, care aduce prime de asigurare mai ridicate.

Reducerea cererii pentru mașinile electrice a declanșat ceea ce analiștii au numit începutul unui război al prețurilor. Tesla, Volkswagen și BYD au ieftinit deja unele modele. Iar, pe măsură ce piața ritmul de creștere se va menține redus, specialiștii se așteaptă ca și alți producători vor intra în „horă”.

În acest context, unii constructori auto schimbă strategia și dau o atenție mai mare vehiculelor hibride. Aceștia recunosc că clienților le ia mai mult timp să facă trecerea la mașinile electrice, astfel că mașinile hibride au sunt esențiale pentru a ajuta industria să facă tranziția.

Mașinile hibride le vor permite producătorilor să reducă emisiile și, în același timp, să profite de ultimii ani de viață ai motorului cu combustie internă.