ASUS Zenbook Pro 16x OLED 2023 (review)

ASUS Zenbook Pro 16X OLED este nava amiral a celor de la ASUS, destinat creatorilor de conținut (editare video, streaming, design grafic, fotografie, arhitectură, dezvoltare jocuri și multe alte domenii). 

Dar lucrurile nu sunt chiar atât de simple: după cum știm, portofoliul ASUS este extrem de bogat, iar în segmentul acesta al laptop-urilor de vârf, ASUS mai are și alte opțiuni, precum ProArt Studiobook Pro 16, 

Dar nu vă lăsați păcăliți de denumiri – Zenbook Pro 16X OLED nu este cu nimic mai prejos decât un ProArt – este la fel de potrivit pentru sarcinile și scenariile cele mai grele – doar că vorbim de abordări diferite la capitolul design / ergonomie, chiar dacă la final, ambele laptop-uri fac același task-uri. 

Evident, fiecare vine cu plusuri și minusuri, dacă le comparăm direct – ProArt Studiobook 16 poate fi configurat cu un procesor mai puternic, dar în același timp, placa video va fi mai slabă chiar și în varianta de top decât cea de pe modelul Zenbook Pro 16x OLED.

Depinde dacă aplicațiile cu care lucrați au nevoie de mai multe nuclee pe CPU, sau mai multă forță brută pe GPU, adică CUDA cores. ProArt vine cu un ecran mai riguros ales și calibrat (Delta-E < 1) dar nici ecranul de pe Zenbook Pro 16x OLED nu e de ici colo, defapt, cred că e cel mai mișto văzut de mine, deci da, mult succes cu alegerea finală! Oricum ar fi, orice alegere ați face, nu veți da greș.

Dar să ne concentrăm pe ”avionul supersonic” de astăzi, Zenbook Pro 16X OLED.

Acesta a ajuns deja la a doua generație, dar a păstrat fix același nume de anul trecut. Și asta nu e cel mai fericit lucru, fiind ușor de confundat cu modelul din 2022. Și nu doar numele, dar și aspectul fizic este identic 100%. Și problema (posibilă generatoare de confuzii) e că ele coexistă pe piață, la vânzare, în acest moment. 

Mai sunt unii cu astfel de politici…a da, de exemplu ăia cu Mărul pe capotă. Nu-i așa că e mai simplu la telefoane? Un mic sufix precum ”22”, un ”23”, un ”24”…și știi din ce an e modelul de smartphone despre care vorbim.  

Vestea bună este lucrurile stau cu totul diferit la interior – noul model vine cu câteva upgrade-uri și tweak-uri semnificative la interior, la motor.

Și când vorbesc de schimbări, nu mă refer doar la cele firești, așteptate de oricine – refresh-ul anual hardware obișnuit – la procesor (CPU Intel generația a 12-a în modelul 2022, CPU Intel din a 13-a generație în Zenbook-ul Pro nou), cât și refresh la placa video (NVIDIA GeForce RTX seria 3000 în prima generație, RTX 4000 în versiunea reîmprospătată de anul acesta). 

Avem o schimbare mai profundă, mai subtilă sub capotă. Este atât de fină, că nu o veți sesiza nici măcar citind cu atenție tabelul cu specificații. Dacă veți urmări materialele video pe pagina de produs la producător, veți înțelege de ce a ales ASUS un procesor mai rar și evident, mai scump decât unul ”de serie”. Într-un cuvânt, miniaturizare. O să disecăm subiectul la capitolul și momentul potrivit.

Zenbook Pro 16X OLED – Design, construcție

Studiobook ProArt este laptop-ul conservatorilor, tradiționaliștilor. În schimb, laptop-urile ZenBook Pro, mai ales cele cu ecran generos din ultimele generații de 16”, au ceva curajos în designul lor, un look nonconformist. Aș îndrăzni chiar să afirm că sunt laptop-uri deschizătoare de drumuri, pionieri în design și inovație. 

Și ca orice device cu abordări noi, cu un design ușor neconvențional, atipic, generează și provocări la capitolul ergonomie. Curba de acomodare este mai mare decât ca la un laptop tradițional. Dar, la final, să admitem, și beneficiile sunt incontestabile.

Și mă refer la șasiul de tip ”Transformers”. Este prima dată când văd tastatură mobilă – în sensul că în timp ce deschidem ecranul cât mai mult, către unghiul său maxim de deschidere, tastatura se ridică cu aproximativ  7°. 

Da, poate la început este mai ciudată senzația de tastare, dar realizezi rapid că tastatura înclinată ajută în ergonomie – și aici fac o paralelă cu tastaturile de gaming: gamerii sunt familiarizați deja cu această înclinație. Multe tastaturi high-end de gaming merg de mulți ani pe acest design ”în pantă”, ca și scaunele la cinema. La gaming, degetele trebuie să ajungă la fel de rapid și la rândurile de sus, pe deoparte, pe altă parte, antebrațul rar stă perfect paralel cu biroul, și în acest caz, când coatele sunt mai jos decât încheieturile mîinilor, pe o tastatură perfect plană încheieturile sunt supuse unei tensiuni mai mari decât în cazul unei tastaturi elevate. 

Această tehnologie de elevare a tastaturii are și un nume, a fost botezată Active AeroDynamic System Ultra și așa cum vedeți și din fotografiile de produs, avem o elevație deloc neglijabilă, de aproape 1,5cm. 

Tastatura ridicată nu are doar rolul de a asigura ergonomie mai bună pentru încheieturi. Vom vedea că are un rol major și în răcirea sistemului. 

ASUS s-a mai jucat cu sistemul acesta mobil, cel mai recent pe Zenbook Duo, sub forma unui ecran secundar mobil. Acest ecran mai micuț, denumit de inginerii ASUS ”ScreenPad Plus”, era înălțat în momentul deschiderii capacului laptop-ului, iar tastatura rămânea pe loc. 

Am făcut această paranteză extinsă pentru a-i liniști pe cei mai (ultra)ortodocși că sistemul de culisare / rabatare propus de inginerii ASUS are deja ceva ani de vechime, este testat și răs-testat, nu veți avea probleme de fiabilitate cu ”părțile mobile în plus”. Tastatura este solidă. Nu scârțâie sub presiunea mâinilor, nu bate, nu troncăne. 🙂  

Din păcate, ecranul nu se deschide la 180°, datorită sistemului de rabatare a tastaturii (baza ecranului acționează ca o pârghie sub tastatură), și astfel mi se pare inutilă oferirea unui stylus pentru creatori, ASUS Pen 2.0, pentru că este una să desenezi pe o suprafață orizontală și alta e când desenezi la un unghi înclinat, la 140° – pur și simplu nu ai stabilitate. Și nici poziție bună.

Revin asupra șasiului, ca un tot. Zenbook Pro 16X OLED este un laptop greu. Nu-mi plac gogoșile de marketing, de genul ”Șasiul subțire de 16,9 mm și compact de 2,4 kg face ca Zenbook Pro 16X OLED să fie ușor de luat cu tine, oriunde îți cere creativitatea.” Da, îl poți lua cu tine, dar depinde mult dacă e cărat de mașină sau de spatele tău, în rucsac. 3kg (cu tot cu încărcător) nu e ușor de luat cu mine, ASUS. 

Dar da, este un laptop compact, cu ai săi 17mm grosime, și, să admitem, nici nu era OK să încerci să împachetezi atâta forță brută într-un șasiu mai ușor, de exemplu în jur de 1,5kg și sub 15mm, căci pur și simplu un astfel de laptop imaginar și-ar da safe shutdown din cauza căldurii pe care nu ar avea cum să o disipe atât de rapid. Deci construcția e absolut corectă, dar ASUS, nu-mi vindeți un tanc pe principiul cât de ușor e, că nu acesta e scopul. Cei ce fac Content Creation sunt familiari cu expresia Desktop Replacement, nu-i sperie o greutate mai mare. 

Șasiul e creat dintr-un aliaj de aluminiu super rezistent, de calitate aerospațială, din seria 6000. Monocorp prelucrat prin frezare CNC, cert este o construcție solidă, ce îți dă încredere că nimic nu e fragil. Iar exteriorul este tratat anti-amprentă. Amin.   

Tastatura 

Tastatura este confortabilă, spațioasă, ceea ce nu e vreo surpriză, având în vedere că avem un șasiu de 16” și nu avem tastatură numerică suplimentară în dreapta (dar avem speakere ce flanchează tastatura). Să nu vă dezamăgească lipsa fizică a tastaturii numerice, avem un Numpad chiar pe Touchpad, o altă semnătura unică, marca ASUS. Și care funcționează ireproșabil, cu feedback-ul haptic avansat. 

Cursa tastelor este de 1,4mm, care pare un pic cam mică, dar eu nu am simțit să nu fi fost suficient pentru un tastat plăcut. 

Capacele tastelor sunt ușor concave, nu exagerat, avem o vale cu o adâncime minusculă de 0,2mm – detaliu poate minor dar buricul degetelor apreciază aceste mici detalii. 

Iluminarea WRGB este plăcută, deloc deranjantă, fără bleeding pe marginile tastelor, de sub taste.

Modul de iluminare dorit se poate personaliza până la nivel de tastă. O altă surpriză pentru mine a fost existența barelor luminoase de o parte și de alta a tastaturii. Este un mic moft, recunosc, dar îmi aduce aminte de iluminarea televizoarelor Philips – îți creează o mică aură pe masă, când lucrezi seara pe laptop.    

Touchpad-ul imens, de 150 x 90 mm, vine cu feedback haptic de cea mai bună calitate, folosind tehnologia LRA (linear resonant actuator). Sub suprafață avem senzori de presiune, astfel încât avem feedback oriunde pe touchpad. 

Și pentru că tot vorbim de un laptop destinat creatorilor, ASUS a mai adăugat o ”jucărie” inedită pe Zenbook Pro 16x OLED: rotița ASUS Dial. 

Aflat în imediata vecinătate a touchpad-ului, ASUS Dial este un controller rotativ ce oferă acces rapid la unelte și funcții des folosite în cele mai importante aplicații creative: Photoshop, Premiere Pro, Lightroom Classic, After Effects și alte aplicații. 

Această unealtă este personalizabilă prin intermediul aplicației dezvoltată de ASUS, ProArt Creator Hub. 

Conectică 

Conectica este OK, dar nimic ieșit din comun la dimensiunile acestea.

Ce nu înțeleg, de ce ProArt Studiobook 16 poate să aibă în spate portul HDMI și alimentarea (ba chiar și un port rețea RJ45), câștigând spațiu pentru un extra port USB 3.2 Gen 2 (Type-A) pe lateral. Zenbook Pro 16X OLED are spatele curat, în afară de cele două guri de evacuare nu mai e nimic acolo, toată conectica și alimentarea e mutată pe cele două laterale. 

Și evident, în cazul Creatorilor de conținut este foarte apreciată prezența unui cititor de carduri de ultimă generație (SD Express 7.0, cu o viteză de până la 985MB/s conform producătorului).

Viitorul conexiunilor e pe Type-C evident, aici nimic de reproșat, avem două porturi USB cu Thunderbolt 4. 

Pentru monitor extern cu rezoluție mare/refresh mare avem și port HDMI 2.1.

Și cu atâta aglomerație pe laterale, nu e de mirare că bătrânul, dar încă foarte utilul port USB Type-A a rămas fără suflet pereche, singur, singurel.  Și când ți-e lumea mai dragă, îți dai seama că încă nu ești pregătit să renunți la acest port USB antic – de exemplu când a venit momentul măsurătorilor ecranului (calibratorul e pe USB Type-A), a trebuit să renunț la mouse-ul pe fir. 🙂    

Zenbook Pro 16X OLED – Ecran: 3200×2000, 120Hz

La începutul recenziei spuneam că probabil e cel mai bun ecran cu care m-am întânit, și nu exagerez. 

S-a mai maturizat și OLED-ul, de la generație la generație. 

Nu avem luminozitate exagerată – un lucru firesc, dacă vrem să avem grijă de ecranul OLED superb, dar care compensează prin uniformitate, prin precizia culorilor și prin gamutul extins de culoare.

100% DCI-P3, 96% Adobe RGB sunt valori ce demonstrează calitățile ecranului. Sau faptul că pe un eșantion de 24 de culori și nuanțe avem o deviație medie Delta-E de doar 1,12. Nu degeaba nota finală a monitorului este de 4,5, și cu două note maxime, de 5 din 5. 

Luminozitatea maximă nu este foarte mare, dar sincer, 360 cd/m2 ajung cam în orice situație. Și fiind vorba de OLED, chiar e mai bine așa, adică 4-500cd/m2 ar fi fost bucurie de scurtă durată pentru cei ce nu știu sau nu-i interesează să protejeze LED-urile organice dintr-un panou OLED. Contrastul este practic infinit, 0,03 cd/m2 este din eroarea colorimetrului – negrul este negru, fix ca atunci când este stins ecranul complet. 

Dacă ador pentru ceva OLED-ul, este acel negru adânc. Apoi cum se văd detaliile în jocuri, în filme. Apropo, în HDR avem un extra-boost de luminozitate, până la 550 cd/m2, suficientă pentru o experiență ca la cinema. 

Dar partea frumoasă de abia urmează: 

Uniformitatea culorilor pe panou este absolut fantastică, practic cea mai mare deviație Delta-E este de 1,5. Mai sus valori măsurate pe diverse valori de luminozitate, de la 50% la 100%. Subliniez, este o valoarea senzațională, probabil cea mai bună măsurată de ZonaIT.

Și ați ghicit, uniformitatea luminozității pe toate zonele panoului este la fel de spectaculoasă. Efectiv aceste valori m-au lăsat cu gura căscată – nu prea vezi deviații 1-3% pe ecranul bine iluminat (83% și 100% iluminat, mai precis) și 1-4% când luminozitatea scade la 50-67%.

La interior – procesorul și placa video

Procesorul Intel Core i9-13905H a fost destinat în primul rând gamerilor și creatorilor de conținut. Este un procesor extrem de puternic, bine pregătit mai ales pentru scenarii multithreading dar nu se face de rușine nici în cele ce necesită mai puține nuclee.

Avem 14 nuclee fizice – 6 nuclee de tip Performance-cores, 8 de tip Efficient-cores și pe lângă acestea încă 6 nuclee de Hyperthreading. Frecvența Turbo maximă – 5400MHz. Pe site-ul Intel avem un TDP maxim de 115W, ASUS l-a mai îmblânzit un pic, în specificații avem ”doar” 105W maxim TDP.

În testele noastre de tortură, adică în Cinebench R23, cu toate cele 20 de fire de execuție în 100% încărcare, procesorul a început în forță cu un TDP de 120W, dar după 10 minute, datorită și unui mic throttling și a temperaturilor relativ ridicate, s-a mulțumit să se stabilizeze pe la 90W TDP.

Frecvența în acest scenariu multinucleu a scăzut de la 3800 MHz la 3400 MHz unde s-a și stabilizat.

Iar temperaturile au variat de la 91-92C în primele minute ale testului multi-core la 76C la final, după 10 minute continue de randare. 

Ceea ce e foarte bine – trebuie să admitem, pentru atâția cai putere.  

După cum spuneam la început, avem un procesor mai deosebit – Intel Core i9 13905H.

De fapt, avem rodul colaborării mai strânse dintre ASUS și Intel, care au creat un System-on-Module, adică un circuit imprimat separat de restul plăcii de bază.

Acest circuit imprimat special (SOM) conține procesorul Intel (de dimensiuni deja reduse față de un 13900H de exemplu), plus memoriile RAM de tip LPDDR5X, ce pot fi tactate până la aprox. 7500MHz grație semnalului mai curat și traseelor dintre procesor și memorii mult scurtate (dacă vă uitați în poze, literalmente memoriile sunt lipite de procesor).

Datorită miniaturizării de 38% a zonei dedicate procesor + memorii, avem următoarele beneficii directe:

• Performanță mai mare în anumite aplicații ”memory sensitive” (Adobe Premiere Pro Auto Reframe, Blender etc)
• S-a creat mai mult spațiu pentru GPU și mai ales pentru VRM-ul acestuia (astfel se poate alege chiar și un GPU high end, oricât de complicat ar fi etajul de alimentare al acestuia)
• Spațiul ocupat de procesor/GPU fiind mai mic, răcirea prin vapor chamber (camera de vapori), ce îndepărtează căldura de pe procesor și circuitele aferente, este mai eficientă (evident, traseu mai scurt în vapor chamber). 

În imaginea de jos veți înțelege – cei mai tehnici dintre voi – avantajele tehnologiei SOM față de un sistem fără SOM (chiar Zenbook-ul Pro 16x anterior, modelul 2022, în stânga).

Placa video – NVIDIA GeForce RTX 4080 e o altă surpriză (pentru mine, cel puțin), nu mă așteptam într-un laptop non-gaming să văd așa o bestie în tandem cu procesorul Intel i9. Dar având în vedere că multe aplicații pot folosi forța brută a plăcii video, era un pas firesc folosirea a tot ce e mai bun pe partea de GPU.

Zenbook Pro 16X OLED – Rezultate teste

O observație importantă: scorul PCMark 10 a fost obținut cu switch-ul MUX setat pe GPU Discrete, pe modul implicit MSHybrid scorul total e mai mic cu aproximativ 7-8%, și să verific această teorie, am rulat de 2 ori PCMark 10 pe fiecare mod, iată cele 4 rezultate mai jos: 8100 pct pe modul MSHybrid, 8760 – 8820 puncte s-au obținut pe modul GPU Discrete. 

Evident, diferența se performanță s-a generat din testele 3D, unde switch-ul MUX își arată valoarea adevărată, scoțând maximul de performanță din placa video. Mi-ar fi plăcut să avem și Advanced Optimus, pentru a nu fi nevoie de restart de fiecare dată când trecem de la un mod la altul, dar decât deloc, e bine și așa, un MUX ”semi-funcțional”.

Și am păstrat setarea GPU Discrete și pentru testele V-Ray.

Temperaturi și emisii zgomot

Dacă în randare procesorul a atins un 90-92C, care practic este cel mai rău scenariu pentru cele 14 nuclee, în gaming de exemplu nu a depășit 80-83C – și asta într-un joc extrem de pretențios, CyberPunk 2077. În condițiile unui TDP mai decent, de 40W TDP.

Placa video NVIDIA GeForce RTX 4080 în jocuri este serios pusă la treabă, atingând 140W TDP dar nu trece de 79-80C, ceea ce arată cât de bine pus la punct este sistemul de răcire.

Laptop-ul a fost testat pe modul Performance, zgomotul generat nu a depășit 46-48dB, nici în timpul randărilor, nici în sesiunile de gaming.

N-am insistat pe gaming, totuși să ținem cont că Zenbook Pro 16X OLED nu este laptop de gaming, însă poate fi folosit fără nicio problemă și pentru asta, după muncă, pentru relaxare.

Evident, pentru cineva care caută un laptop de gaming doar pentru jocuri, Zenbook Pro 16X OLED este un overkill, adică are funcții de care un gamer nu are nevoie. Însă pentru un dezvoltator de jocuri, un editor video, pentru orele de după muncă, putem spune că face față la orice joc, chiar și în rezoluția sa mare, nativă, de 3200×2000. 

Să poți avea 60 fps în 3200×2000, cu setarea Rayracing Ultra, este dovada că acest Zenbook cam face de rușine multe laptop-uri așa zise de gaming.

Dar poate cel mai mare câștig în ergonomie este că suprafața laptop-ului nu se încinge. Dar cum e posibil să ai performanțe atât de bune, fără să depășești 50dB și laptop-ul să rămână și el rece, cel puțin așa cum o resimt mâinile noastre? 

Foarte simplu. 

1. Ridicarea tastaturii permite răcirea mai bună a sistemului, permițând un airflow cu 30% mai bun datorită ventilatoarelor aflate sub tastatură. Mai mult aer = căldura este eliminată mai rapid, mai eficient. Evident, avem admisie și pe fantele de pe burta laptop-ului, dar mai multe guri de admisie, cu atât mai bine.  
2. Faptul că tastatura este îndepărtată de zona fierbinte, automat duce la o suprafață rece. Așa cum se vede din imaginile termice, avem tastele sub temperatura corpului (să aducem și temperatura din cameră în discuție, căci au fost aprox 25-26C și în plus, și LED-urile mai încălzesc tastatura). 

Cea mai fierbinte zonă este la baza tastaturii, așa cum mă și așteptam, este singura zonă unde căldura de la partea inferioară poate răzbate către suprafață. (43-44C))

Autonomie

Bateria imensa, de 96Wh a reușit sa țină în viață laptop-ul, departe de prinză, 8 ore și 39 minute, în testul PCMark 10, Modern Office Battery Test.

Luminozitatea a fost setată la a 7-a treaptă, aprox 150 cd/m2, ecranul la 60 Hz, WiFi oprit, ventilatoarele pe silent (Battery Saver implicit la 20% a rămas bifat).

Concluzii

Zenbook Pro 16X OLED este un laptop atât de puternic, încât e ideal și pentru sarcinile grele de peste zi, dar și pentru sesiunile relaxante de gaming de după. 

Nu, nu este un laptop de gaming, dar ar putea fi, are toate ingredientele și mai mult.

Dar el este un laptop mai serios, destinat creatorilor de conținut. De aceea vine și cu un panou OLED de înaltă calitate, panou care nu se va regăsi niciodată pe un laptop de gaming. Și la fel, alte elemente specifice: rotița de control ASUS Dial, touchpad de calitate cu feedback haptic superior. Chiar și adăugarea unei baterii de 96Wh spune ceva, că vrea să ajute creatorii să treacă ziua – evident, acest lucru e posibil doar cu task-uri ușoare, nu pe modul randări etc, unde bateria se va duce rapid după câteva ore.

Fiind un laptop atât de performant și componente de top, evident că și prețul său depășește aria utilizatorilor casnici – dar dacă va fi unealta ta de lucru, care îți aduce partea financiară în casă, merită investiția. 

În momentul de față îmi este un pic mai ușor de recomandat noul Zenbook Pro 16X Pro OLED, când Macbook Pro 16 cu M2 Max 32GB 1TB SSD costă 19.500 Lei, deoarece Zenbook Pro 16X OLED este 18.800 Lei pe site-urile partenerilor (și nu 21.300 Lei cât este pe eshop-ul ASUS România!). Și nu doar că ai dublu spațiu de stocare pe ASUS și o placă video absolut uluitoare pe care chiar te și poți juca în timpul liber, dar mai este ceva. 

Pentru cei ce vor să folosească soft BIM (Building Information Modeling), Parallels este o opțiune necesară. Și care mai costă aproximativ 600 Lei/an, deci în timp diferențele atârnă din ce în ce mai mult în favoarea modelului cu Windows, de la ASUS.